IndexStiriSpecial Parcul National Buila Vanturarita in conflict cu Exploatarea Miniera Ramnicu Valcea
Parcul National Buila Vanturarita in conflict cu Exploatarea Miniera Ramnicu Valcea
Data publicarii: 16-04-09
Ecologistii împotriva extinderii exploatãrii de calcar:
Parcul National Buila Vanturarita in conflict cu Exploatarea Miniera Ramnicu Valcea
Ministerul Mediului trebuie sã intervinã cât mai rapid pentru a contribui la gãsirea unei solutii de compromis în ceea ce priveste situatia Carierei de calcar de la Bistrita care, dintr-un motiv încã nedeslusit, îsi desfãsoarã activitatea în perimetrul Parcului National Buila – Vânturarita. Conform legii, exploatarea nu poate fi fãcutã pe un teritoriu protejat, dar importanta economicã a carierei nu poate fi ignoratã de autoritãti. SC Oltchim SA si Uzinele Sodice Govora depind de materia primã extrasã de la Bistrita.
Perimetre suprapuse
Miercuri, 15 aprilie 2009, reprezentanti ai Parcului National Buila-Vânturarita, ai Exploatãrii Miniere Râmnicu Vâlcea, Consiliului Judetean Vâlcea, Uzinelor Sodice Govora, SC Oltchim SA, Primãriei Costesti si ai Mãnãstirii Arnota s-au întâlnit pentru a discuta cu privire la situatia Carierei de calcar Bistrita, al cãrei perimetru se suprapune peste cel al parcului - rezervatie naturalã – aspect care contravine Legii Minelor si tuturor prevederilor legale în vigoare. Suprafata suprapusã a fost trecutã în zona de dezvoltare durabilã a parcului, dar exploatarea tot contravine art.11 alin. (1) din Legea Minelor nr. 85/2003. Conform aceluiasi articol, exploatarea în ariile protejate constituie o exceptie care se stabileste prin Hotãrâre Guvernamentalã, cu avizul autoritãtilor competente în domeniu si cu stabilirea de despãgubiri si alte mãsuri compensatorii. În cele douã ore de discutii nu s-a reusit identificarea vreunei solutii cu privire la viitorul parcului national si cel al exploatãrii miniere, prin prisma incompatibilitãtilor depistate, reprezentantii institutiilor participante la discutii au fost totusi de acord sã se reuneascã din nou, în compania conducerii Ministerului Mediului, pentru stabilirea unei variante de compromis. În timpul discutiilor s-a ajuns la concluzia cã desfiintarea carierei de calcar de la Bistrita nu poate reprezenta o optiune rezonabilã, dat fiind cã lipsa materiei prime extrase din aceastã zonã ar putea crea importante probleme celor douã mari societãti, SC Oltchim SA si Uzinele Sodice Govora, acestea depinzând capital de exploatarea de la Bistrita.
Calcarul si saramura, plãmânii judetului
În timpul întâlnirii s-a pus si problema efectelor pe care le poate produce exploatarea minierã asupra ecosistemului protejat din Parcul National Buila – Vânturarita. Reprezentantii parcului au declarat cã halda de la Bistrita reprezintã zona exploatãrii cu cel mai mare risc, fiind încadratã în clasa de periculozitate „halde cu deplasãri care pot fi limitate prin amenajãri”, datoritã instabilitãtii materialului haldat si alunecãrii acestuia prin presiunea exercitatã asupra straturilor de marnã, argilã si nisip pe care au ajuns sã fie depozitate. Cea mai mare alunecare s-a produs în 1978, când a fost necesarã devierea si regularizarea râului Costesti. Din punct de vedere tehnic, dezvoltarea exploatãrii miniere este constrânsã, conform reprezentantilor Parcului National Buila – Vânturarita, de mai multi factori. Acestia spun cã exploatarea înspre zona de vest este imposibilã din cauza existentei pilierului de sigurantã în jurul Mãnãstirii Arnota, cu o raza de 650 de metri, înspre est si nord-est constitutia reliefului (cheile Costestiului prezintã versanti foarte înclinati si pereti verticali de peste 100 de metri) nepermitând o extindere. Înspre sud, exploatarea este de asemenea imposibilã, din cauza constitutiei zãcãmântului care prezintã continut ridicat de dioxid de siliciu, ceea ce nu corespunde cerintelor beneficiarului. Exploatarea înspre nord si nord-vest este singura posibilitate de extindere a carierei însã, din cauza extinderii foarte puternice a rezervelor exploatabile pe verticalã, sunt necesare lucrãri de accesare, transport si prelucrare a materiei extrase, cu cheltuieli importante. În timpul sedintei, directorul Exploatãrii Miniere Râmnicu Vâlcea, inginerul Marius Tãnasie a declarat totusi cã saramura de la Ocnele Mari si calcarul de la Bistrita reprezintã „plãmânul judetului”, asadar, limitarea exploatãrii acestei materii prime nu poate decât sã încetineascã dezvoltarea economiei locale.
Specii unice în lume
În schimb, prof. dr. Gheorghe Ploaie a spus cã problema se poate rezolva numai dacã în zona unde poate fi continuatã exploatarea nu sunt specii protejate. „Existã sanse ca aceastã situatie conflictualã sã se decongestioneze, desi problema diferentelor de opinii care apãrã economia pe de o parte si ecologia pe de altã parte existã în continuare. Problema se poate rezolva la masa dialogului, acolo unde fiecare parte trebuie sã propunã solutiile cele mai bune pentru dezamorsarea situatiei. Dacã în zona respectivã, acolo unde ei doresc sã-si continue exploatarea, nu existã specii care sã fie puse în pericol, atunci sunt toate sansele ca Exploatarea Minierã Râmnicu Vâlcea sã-si poatã continua activitatea fãrã probleme. În cazul în care se va pune problema unei hotãrâri de guvern ar trebui sã se modifice limitele parcului, în sensul în care acesta ar trebui sã-si reducã din perimetru si sã lase cariera sã-si continue treaba. Eu nu as dori sã se ajungã aici, mai ales cã cei de la carierã solicitã cedarea a aproximativ 12 hectare din parc”. În urmã cu aproximativ opt ani, profesorul Gheorghe Ploaie a descoperit, pe muntele Arnota, o specie de plantã unicã, inexistentã în nici un atlas biologic de specialitate. Desi nu a reusit sã o înregistreze oficial nici pânã în acest moment, profesorul a decis sã o catalogheze si sã o denumeascã în propria colectie sub numele de „Erodium Basarabicum”, nume atribuit în cinstea domnitorului Matei Basarab, ctitorul Mãnãstirii Arnota.
Cariera, deschisã în 1960
Parcul National Buila – Vânturarita, care se situeazã pe teritoriul administrativ al localitãtilor Olãnesti, Bãrbãtesti si Costesti, a fost înfiintat prin HG nr. 2151 din anul 2004. Parcul este administrat începând din noiembrie 2005 de R.N.P. Romsilva, în parteneriat cu Asociatia Kogayon si are o structurã proprie de organizare, cu sediul în Horezu, înfiintatã în ianuarie 2006. Cariera Bistrita a fost deschisã în 1960, iar din 1965 a fost preluatã de Societatea Nationalã a Sãrii Salrom SA – Sucursala Exploatarea Minierã Râmnicu Vâlcea. Actualul perimetru, în suprafatã de 1.161 de kilometri pãtrati a fost încredintat titularului spre exploatare ultima datã în 1999, în conformitate cu prevederile Legii Minelor, de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale. Actuala licentã de exploatare a calcarului este valabilã pânã în anul 2020.
Adi BÃDESCU
Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
Stiri 
Sub egida Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani...
