Până la 29 martie, partidele trebuie să decidă candidaţii pentru Primăria Râmnicului. Lupta pentru Primăria Râmnicului se anunţă a fi de-a dreptul „sângeroasă”, iar principalele formaţiuni politice au comandat sondaje de opinie în acest sens, pentru a aplana conflictele interne dintre cei care se văd în postura de candidaţi.
Traian Basescu si Mircia Gutau, cetateni de onoare
Data publicarii: 07-02-10
Titlul de „Cetăţean de onoare” reprezintă cea mai înaltă distincţie civică acordată de o administraţie locală” – Emil Boc.
Condamnarea şi arestarea fostului primar al Râmnicului, Mircia Gutău, a stârnit un val de isterie întreţinută artificial la Vâlcea, pentru ca oportuniştii politici să se folosească, în continuare, de imaginea în cădere liberă a fostului primar.
„Civilizaţia” Tăuţii Măgheruş
La iniţiativa unei părţi a presei locale, controlată de PD-L, s-a declanşat o campanie pentru strângerea de semnături, în scopul transformării fostului primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, în prezent aflat în stare de arest la penitenciarul Colibaşi, în cetăţean de onoare. Acţiunea s-a făcut cu încălcarea regulamentului tuturor administraţiilor din România. Un exemplu, poate cel mai concludent, îl reprezintă regulamentul pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare al Consiliului Local al Primăriei municipiului Cluj Napoca, localitate condusă până acum un an de actualul prim-ministru democrat-liberal al României, Emil Boc. Capitolul III din procedura adoptată şi aplicată pe întreg teritoriul ţării, mai puţin în Râmnic, la art. 6 – „Incompatibilităţi”, alineatul 1, arată că „nu pot primi titlul de cetăţean de onoare persoanele care se găsesc în una din următoarele situaţii: persoane condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru infracţiuni contra statului, crime împotriva umanităţii, fapte penale”. Până şi Primăria oraşului maramureşan Tăuţii Măgherăuş aplică exact acelaşi regulament, alăturându-se Timişoarei, Clujului, Sibiului, Argeşului şi Bucureştiului.
Presiuni asupra justiţiei
Apariţiile în mass-media locală şi centrală ale soţiei fostului primar, alături de avocatul acestuia şi de susţinători din presă, nu pot fi benefice nici pentru deţinut şi nici pentru aceştia. Date fiind persoanele implicate, nimeni nu va putea să ne spună dacă aceste acţiuni au fost făcute cu scopul de a-l ajuta sau pentru a contribui decisiv la înrăutăţirea situaţiei lui Gutău, care mai are dosare pe rolul instanţelor de judecată. Preşedintele PD-L Vâlcea încă în funcţie mai este cercetat în alte câteva dosare aflate la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea, iar pe rolul instanţei mai este cel puţin un dosar, mult mai „greu” decât cel intitulat „Mită la primărie”, în urma căruia a fost deja condamnat. Pentru ca judecătorii să poată analiza cu maximă atenţie dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată, legiuitorul a prevăzut în Codul Penal al României, la articolul 257, următorul text de lege cu denumirea „Presiuni asupra justiţiei”: „Declaraţiile publice defăimătoare la adresa judecătorului ori a organelor de urmărire penală, făcute în scop de intimidare sau de influenţare a acestora, de oricare dintre părţi, de suspect, de persoana vătămată ori de reprezentanţii lor, în legătură cu o procedură judiciară în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”. Dacă iniţiativele susţinătorilor lui Gutău se încadrează sau nu la acest articol, ne poate spune doar şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, procurorul Teodor Trancă. În cadrul unei emisiuni de la un post de televiziune central, preşedintele Curţii de Apel Timişoara, profesor universitar doctor Lidia Barac, a intervenit telefonic şi a atras atenţia asupra faptului că „a aduce în discuţie, în mod public, pe un post de televiziune, o probă dintr-un dosar şi o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are titlu de lege, este o jignire adusă Justiţiei din România”. Tot pe tema salvării lui Mircia Gutău s-a dezbătut şi posibilitatea înaintării către preşedintele României, Traian Băsescu, a unor liste de semnături pentru o eventuală graţiere a condamnatului. Constituţia României prevede însă, la articolul 74, alineatul 2, că „nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”. În decurs de numai zece zile, cu acordul Partidului Democrat-Liberal, lucrurile au fost împinse prea departe, fiind sfidate, pe rând, Regulamentul pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare adoptat de toate administraţiile de pe teritoriul ţării, Codul Penal şi Constituţia României.
Condamnat, încarcerat, dar bun de… onorat
Viceprimarul Rădulescu a afirmat că susţine şi el demersul de a-l numi pe Mircia Gutău cetăţean de onoare al Râmnicului şi că va propune Consiliului Local să discute această temă în următoarea şedinţă ordinară, chiar dacă regulamentul interzice clar acordarea acestui titlu unei persoane condamnate. „Susţin acest demers prin care se încearcă numirea lui Mircia Gutău ca şi cetăţean de onoare. Voi promova această propunere în viitoarea şedinţă ordinară a Consiliului Local. Ştiu că s-a zvonit că Mircia Gutău nu ar fi compatibil cu această numire, dar nu este nici o problemă. Aştept să văd demersul societăţii civile.”, a afirmat Rădulescu, dispus chiar să schimbe regulamentul de numire pentru ca Mircia Gutău să încapă în prevederi, cu tot cu condamnarea definitivă pe care a căpătat-o. Întrebat dacă aceasta nu contravine Regulamentului pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare, Rădulescu a spus că aceasta nu este o problemă: „Am citit articolele de lege. Nu este absolut nici o problemă. Aştept înainte motivarea societăţii civile, pentru că acesta este un demers început de societatea civilă. Vom citi motivarea societăţii civile şi, în consecinţă, vom proceda mai departe la demararea acestei iniţiative.”, a mai spus el. „Nu daţi crezare zvonurilor care spun că la Primărie va fi un vid de putere. Eu şi Romeo Rădulescu avem experienţă în administraţia publică locală şi lucrurile vor merge bine până când primarul Mircia Gutău se va întoarce. Sper ca primarul să revină cât mai repede, pentru că noi credem în nevinovăţia sa.”, spune şi Eusebiu Veţeleanu. Indiferent de câte semnături vor fi strânse, Mircia Gutău nu poate fi însă numit cetăţean de onoare, tocmai din cauză că a fost condamnat definitiv. Conform viceprimarului Rădulescu, până acum s-ar fi strâns aproximativ 20.000 de semnături pentru ca Mircia Gutău să fie făcut cetăţean de onoare, în ciuda faptului că acesta a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru luare de mită. În acţiunea strângerii de semnături au fost angrenaţi mai ales preşedinţii de asociaţii, care l-au ajutat pe Mircia Gutău să influenţeze şi rezultatul votului la ultimele alegeri. Între timp, pedeliştii vâlceni fac pe niznaii, afirmând că iniţiativa nu le-ar aparţine. „Ştim şi noi de acţiunea de strângere a semnăturilor pentru a-l numi pe Mircia Gutău cetăţean de onoare, dar nu este o chestie pe linie de partid. Societatea civilă a decis să facă asta, iar noi nu o putem împiedica. Se vede că este foarte iubit. Nu ne vom opune nici dacă membrii de partid vor dori să semneze. Oamenii încearcă să îl ajute.”, a declarat deputatul Samoil Vîlcu.
Regulamentul pentru acordarea titlului respectiv prevede că persoanele care sunt condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni contra statului, crime împotriva umanităţii sau fapte penale nu pot primi această titulatură. De asemenea, propunerea pentru a deveni cetăţean de onoare aceia care au dosare pe rol, în cauze care ar putea leza imaginea titlului, se va face doar după clarificarea situaţiei juridice.
Cetăţeni de onoare ai României
Comunităţile locale, împărţite după criterii de organizare administrativ teritorială şi definite sub mai multe forme, au hotărât de-a lungul timpului ca oamenii reprezentativi pentru exigenţa gândirii lor să primească titlul de cetăţean de onoare. Iată câteva dintre aceste personalităţi: Jacques Chirac, William Jefferson „Bill” Clinton, Alteţa Regală Ducesa Maria de Luxemburg, Ducele Henry de Luxemburg, Grigore Antipa, Nicolae Titulescu, Nicolae Noica, Dumitru Prunariu, Alexandru Surdu, Emil Hurezeanu, Mugur Isărescu, Călin Popescu Tăriceanu, Gheorghe Dinică, Radu Beligan, Liviu Ciulei, Nadia Comăneci, Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Gabriela Szabo, Gheorghe Hagi şi Traian Băsescu. Acestor nume li se poate alătura acum şi cel al lui Mircia Gutău.
Stiri 
Lupii înfometaţi fac prăpăd prin turmele de mioare din comuna vâlceană Coste&#...
