Atacul unui… gândac, explicaţia autorităţilor pentru tăierile la ras din nordul judeţului. Scuza obştilor şi a ITRSV: defrişările din Obârşia Lotrului, puse pe seama unei insecte.
Aurul verde de la Obârşia Lotrului dispare în fiecare zi puţin câte puţin, în camioane, sub formă de buşteni. De-a lungul Drumului Naţional 7A care face legătura între Voineasa şi Petroşani sunt zone vaste în care pădurea de răşinoase nu mai există. În totala lor indiferenţă faţă de lege şi bunul-simţ, autorităţile au găsit şi principalul vinovat: un gândac din cauza căruia, susţin pădurarii, s-ar usca brazii sau molizii, care trebuie tăiaţi apoi de urgenţă, ca să nu îmbolnăvească toată pădurea. Pe hârtie, defrişările sunt legale. Ce se întâmplă însă în realitate în zona de nord a judeţului Vâlcea se vede cu ochiul liber. O investigaţie privind defrişările masive din Munţii Lotrului a fost declanşată, în această săptămână, de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Vâlcea. După o săptămână de verificări şi măsurători prin codru, inspectorii silvici spun că nu au găsit mare lucru, dar mai au încă de controlat.
Atacul gândacului de Obşte
Este o insectă mică, de cel mult patru milimetri, dar despre care pădurarii şi reprezentanţii ocoalelor silvice fug cu călcâiele scăpărând. Ştiinţific, ea poartă denumirea de „ipidae” (n.r. ipide) şi preferă scoarţa de brad, molid sau pin, adică răşinoasele. Pe seama ei au fost puse, în ultimele luni, tăierile la ras care s-au făcut pe hectare întregi de păduri din zona Obârşia Lotrului. Cel puţin aşa susţine reprezentantul unuia dintre cele patru ocoale silvice, trei private şi unul de stat, care au în administrare suprafeţele forestiere din Obârşia Lotrului. „În legislaţia silvică există acest tratament, de tăiere la ras la răşinoase, fie în parchete mici, fie în benzi, la vârsta exploatabilităţii, dar există şi acele tăieri care se realizează ca urmare a unui factor neprevăzut: vânt, zăpadă, rupturi, doborâturi şi aceste atacuri de insecte. Este normal ca aceşti arbori să fie extraşi, pentru că altfel constituie focar de infecţie pentru toată pădurea. Este vorba de gândacul „ips typographus“, care atacă arborii între scoarţă şi trunchi, ducând la uscarea rapidă a acestora. În anul 2009, din cauza atacului acestor insecte, în pădurile pe care ocolul silvic pe care-l conduc le administrează a trebuit să tăiem 1.000 - 1.500 de metri cubi de arbori.”, spune Doru Marinescu, şeful Ocolului Silvic Privat Obârşia Lotrului - Voineasa. Acesta a precizat că toate tăierile care s-au făcut în zona pe care el o are în administrare sunt legale. Responsabilii Ocolului Silvic privat garantează că tăierile se fac după un plan care se va finaliza cu plantări. „După cunoştinţele mele nu există tăieri de arbori ilegale, abuzive. Au mai fost situaţii în care s-au tăiat ilegal, din vina personalului silvic, dar nu într-un volum important la nivel de ocol, care are 30.000 de hectare. S-au înregistrat doar 56 de metri cubi tăiaţi ilegal.”, a mai adăugat şeful ocolului silvic.
„La noi se fură industrial!”
În Voineasa, toată lumea ştie că din pădurile care înconjoară localitatea se taie masiv. Cu cât înaintezi mai mult în mijlocul pădurii, cu atât dezastrul este mai mare. Şi se vede cu ochiul liber, pentru că defrişările s-au făcut la drumul mare, pe Drumul Naţional 7 A, care leagă Voineasa de Petroşani. Zilnic, zeci de camioane încărcate cu buşteni tranzitează staţiunea Voineasa şi Valea Lotrului, în timp ce localnicii sunt nevoiţi să cumpere lemne ca să se încălzească. „Se taie mult în pădurile noastre, de fapt, prea mult, dar patronii ăştia taie, că au susţinere. Noi trebuie să facem cerere la ocol, să vină să-i marcheze. Nu tăiem aşa, aiurea în tramvai. Durează ceva până obţii aprobare să intri în pădurea ta, dar patronii ăştia fură. Fură ca parlamentarii.”, spune un localnic. „La noi se fură cu acte. Nu fură ăştia mici, cu căruţe sau maşini. Se fură industrial, cu acordul celor de la Romsilva, şi se duc la fabrică la Alba. Noi cumpărăm lemnul pentru foc de la obşti sau de la cei care taie. Plătim câte un milion jumătate pe metrul stern.”, îl completează un altul. Mare parte din pădurile defrişate aparţin unei firme cu sediul în Şebeş, judeţul Alba, Cascade Empire, al cărei principal obiect de activitate este „consultanţa pentru afaceri şi management”. Cascade Empire SRL este deţinută de Cascade Empire Immobilien Gmbh din Viena, care are doi administratori: Gerald Schweighofer şi Christian Horburger. Cei doi austrieci au început de câţiva ani derularea unor afaceri în domeniul forestier în România. Deşi intervenţia acestei firme în pădurile din Vâlcea a provocat încă de la început o serie de controverse, aceştia au continuat să exploateze pădurile din jurul localităţii Voineasa. „Nu sunt motive de îngrijorare. Cei de la Cascade Empire sunt chiar interesaţi de protejarea mediului. Sunt câteva suprafeţe unde s-au făcut defrişări şi unde nu s-au plantat în loc puieţi, dar urmează ca în acest an să facem şi replantarea.”, a adăugat Doru Marinescu.
ITRSV nu vede „gândacii”
Problemele la Obârşia Lotrului nu sunt de azi, de ieri: e boală veche în zonă. Din 2005 şi până acum, inspectorii ITRSV au contabilizat peste 5.500 de metri cubi de brad ca fiind furaţi. Au întocmit şi 11 dosare penale, pentru că cei care au defrişat au uitat să replanteze, dar de data aceasta, autorităţile silvice susţin că nu au găsit nimic ilegal. „Tăierile care se fac acum în zona Obârşia Lotrului sunt în regulă. Nu am ajuns peste tot, dar în zonele administrate de ocoalele silvice private chiar nu am găsit nici o neregulă. Există nereguli mai vechi. Au fost depistate în urma celor peste 100 de controale pe care ITRSV Râmnicu Vâlcea le-a efectuat în acea parte a judeţului. Fenomenul a fost diminuat, deşi, la o primă vedere, la Obârşia Lotrului ar putea părea că există tăieri masive. Noi considerăm că fenomenul a fost stopat.”, a afirmat Călin Croitoru, directorul coordonator al ITRSV Râmnicu Vâlcea. În privinţa atacului gândacului „ipidae”, autorităţile silvice spun, pe bună dreptate, că el nu poate fi făcut responsabil pentru toate defrişările din zonă. „S-a exagerat puţin cu acest dăunător al pădurii. Există prevederi legale care spun că pădurea în care a apărut această insectă trebuie defrişată, pentru a nu se răspândi, dar e vorba de terenuri mici, nicidecum de suprafeţe mari.”, a mai adăugat directorul Croitoru.
Metamorfoza gândacului cu două picioare
Gândacul din specia „ips typographus“, familia ipidae, este prezent în toate pădurile de răşinoase şi atacă arborii între scoarţă şi trunchi, ducând la uscarea rapidă a acestora. Mediul propice de dezvoltare a acestor gândaci sunt însă arborii doborâţi sau rupţi. Copacii afectaţi de acest dăunător pot fi recunoscuţi după urmele lăsate de această insectă între scoarţă şi lemn, adevărate galerii. Specialiştii spun că un astfel de gândac şi femelele lui pot conduce la moartea unui copac în două-trei luni. Ca urmare a atacurilor produse de aceşti dăunători, materialul lemnos se depreciază, fiind redus şi coeficientul de utilizare a acestuia, iar prin pătrunderea şi dezvoltarea ciupercilor în galeriile create se ajunge la descompunere.
Justiţia ţine cu tăietorii
Tăierile ilegale mai trebuie constatate, după care trebuie luate măsurile legale. Cătălin Croitoru spune că, în ultimii ani, au fost trimişi în judecată mai mulţi proprietari de pădure din zona Obârşia Lotrului, dar că justiţia i-a găsit nevinovaţi, din cauza lacunelor din lege. Cetăţeanul danez Denis Rasmunssen a fost trimis în judecată la data de 17 decembrie 2009, pentru tăieri ilegale de arbori pe mai multe proprietăţi din zona munţilor Lotrului de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria din Brezoi. Decizia procurorului de a-l trimite în judecată a venit după patru ani de la declanşarea anchetei, străinul fiind acuzat că ar fi tăiat ilegal în perioada septembrie 2004 - ianuarie 2005 material lemnos în valoare de 959 817 lei din pădurile din Vâlcea. „Au existat foarte multe probleme pe baza Legii Fondului Funciar. Nu o dată am găsit proprietari care ştiau că deţin o anumită suprafaţă retrocedată la limita legii şi au făcut tăieri masive. Este vorba de persoane care aveau procese pe rol şi poate intuiau că nu vor primi o decizie favorabilă şi au iniţiat acţiuni rapide de tăiere. Şi aceste fenomene nedorite au dus la defrişări masive în zonă.”, mai recunoaşte directorul ITRSV. Croitoru afirmă că există pe locurile defrişate la ras şi puieţi plantaţi în loc, dar că aceştia nu s-ar vedea din cauza… zăpezii. „Dacă mergi acum cu maşina în acea zonă ai impresia că nu mai există nimic acolo, dar acum zăpada este de 40-50 de centimetri şi puieţii plantaţi sunt acoperiţi. Fiecare obşte din zonă are un contract încheiat cu unul din cele trei ocoale silvice din zonă şi anume cu Ocolul Silvic de Stat Voineasa, Ocolul Silvic Privat Obârşia Lotrului şi Ocolul Silvic Privat Valea Lotrului. Să nu se creadă că dacă o obşte face parte dintr-un ocol silvic privat poate să facă ce vrea. ITRSV controlează mereu aceste ocoale silvice. Chiar dacă sunt destul de mari, încercăm să le controlăm, cel puţin o dată pe an.”, declară Cătălin Croitoru. Primăriile din zonă au împroprietărit şi ele mai multe persoane pe acelaşi lot de pădure. La Obştea Brezoi sunt aproape 800 de hectare care au fost date mai multor persoane. Se zvoneşte că foarte multe obşti au primit suprafeţe mari de pădure fără acte legale, dar nu vreau să mă pronunţ. Noi încercăm să asigurăm o gestionare durabilă a acestor păduri, indiferent de proprietar.”, mai spune directorul ITRSV. Legea prevede că pe suprafaţa despădurită trebuie să se planteze puieţi cel târziu în următorul sezon. „Există o prevedere legală care spune că, după ce copacii au fost tăiaţi, în următorul sezon, suprafaţa respectivă trebuie să fie reîmpădurită. În mare parte, acest lucru s-a respectat. Sunt şi zone în care proprietarii de păduri nu au ţinut cont de aceste prevederi legale şi, drept urmare, s-au ales cu amenzi.
Un sfert din păduri, nepăzite
Instituţia este o structură zonală pentru judeţele Vâlcea, Gorj, Olt Dolj, Mehedinţi (Euroregiunea Sud-Vest Oltenia). Potrivit datelor de la ITRSV Vâlcea, în prezent, suprafaţa fondului forestier este de 803.347 hectare, mai mult de 56% fiind în proprietatea statului, iar restul au fost retrocedate până în prezent. Administrarea şi asigurarea serviciilor silvice se face însă numai pe 262.329 hectare, iar suprafaţa de 86.835 hectare, care a fost retrocedată, nu este păzită de nimeni. Explicaţia acestui fenomen este legată de fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, cauzată de aplicarea legilor funciare şi chiar de refuzul ocoalelor silvice de a încheia contracte pentru suprafeţe mici, izolate, dispersate, amplasate în zone în care fenomenul infracţional este greu de controlat. 156.056 hectare de pădure sunt în administrarea ocoalelor silvice private, iar 106.273 hectare sunt în administrarea RNP Romsilva. Cea mai mare densitate de ocoale silvice private se regăseşte pe suprafaţa judeţului Vâlcea, cu 55 de ocoale silvice, dintre care zece sunt private. Suprafaţa medie arondată fiecărui ocol este de aproximativ 15.200 de hectare. În zona Obârşia Lotrului sunt înregistrate 23 de obşti care deţin 44.493,86 de hectare. Cele mai mari suprafeţe de pădure le deţin Obştile Sălişte (6103,8 hectare) şi Brezoi (6237,2 hectare). Cele două formează Obştea Sătească Sălişte. ITRSV Vâlcea se află în subordinea Ministerului Mediului. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a demarat, de asemenea, o anchetă în acest sens. „Încă de anul trecut, am făcut cercetări la diferite ocoale silvice. Problema este că, în multe cazuri, avem nevoie de expertize, pe care trebuie să le întocmească oameni de specialitate.”, a precizat prim-procurorul Teodor Trancă.
DezvaluiriPaduri rase la MalaiaMai mulţi proprietari de terenuri din comuna Malaia se plâng de faptul că pădurile pe care le-au moştenit au fost... + Stirea completa
Stiri 
Sub egida Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani...
