Primarul comunei Vaideeni, Daniel Băluţă a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat bilanţul activităţii sale în fruntea administraţiei locale. Cu ce gânduri porneşte în noul an, ce portofoliu de proiecte are în derulare în localitate, dar şi cum poate veni Ministerul Agriculturii în sprijinul crescătorilor de animale, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Cu ce gânduri porniţi în noul an?

Daniel Băluţă: Gândurile noastre sunt frumoase, curate şi măreţe şi cred că, până la urmă vom reuşi, în mare, ceea ce avem de gând. Acum suntem în cea mai „frumoasă” etapă, aceea a procedurilor de licitaţie şi achiziţie a investiţiilor. Cele cinci contracte prin PNDL-2 au fost toate semnate încă din luna decembrie a anului trecut. Avem investiţii importante, în valoare de aproximativ 160 de miliarde de lei vechi, bani veniţi de la Guvern.

Impact real: Un portofoliu de proiecte îndrăzneţe care au fost aprobate. Mai pregătiţi şi alte documentaţii?

Daniel Băluţă: Mai pregătim şi alte proiecte, aşteptăm să se deschidă linii de finanţare să mai putem accesa. Pe lângă proiectele prin PNDL-2 mai avem modernizarea şcolii vechi, un proiect iniţiat pe măsura 7.2, care va intra şi el pe aceeaşi procedură de licitaţie şi mai avem pe calamitaţi, în urma inundaţiilor din 2014 un proiect de amenajare de gabioane. Pentru acest proiect a fost reluată licitaţia şi avem 12 ofertanţi. Proiectul are o valoare de aproximativ 20 de miliarde de lei vechi. Mai avem încă două investiţii pe care le vom scoate la licitaţie, un drum finanţat încă din decembrie 2016, dar a durat destul de mult până s-au făcut expertizele şi proiectările. Şi mai există un proiect aprobat, la care am primit şi vizita în teren. Este vorba despre modernizarea Căminului Cultural de la Vaideeni. Urmează să semnăm contractul de finanţare şi pentru această lucrare care se va realiza cu fonduri europene. Tot în procedura de licitaţie este şi achiziţionarea unui utilaj, prin GAL Horezu.

Impact real: Înseamnă că şi Primăria Vaideeni a încheiat anul 2016 cu excedent bugetar. Cât de mult îşi pune amprenta acest lucru pe bugetul local de anul acesta?

Daniel Băluţă: Partea cu excedentul este o gafă a Ministerului Finanţelor, iar răspunsul pe care l-am primit de la Minister în sensul acesta dovedeşte marea eroare şi nedreptate făcută de finanţe. Oricum, noi, cei care am fost dezavantajaţi de această formulă nu ne vom opri aici. Probabil ne vom îndrepta în instanţă împotriva lor, pentru că nu avem alternativă. Nu suntem singurii, inclusiv Consiliul Judeţean a păţit la fel ca şi noi. Nu ştiu de ce trebuie să plătească comunităţile locale din cauza unor oameni care sunt plătiţi să-şi facă treaba, dar nu şi-o fac. Cei care au centralizat datele nu au făcut-o aşa cum trebuie, ei trebuiau să scadă sumele cu destinaţie specială sau banii pe proiecte. Nu este vina Guvernului, este o eroare care pe parcursul anului acesta va fi sigur îndreptată, problema este că poate fi îndreptată undeva prin luna august, iar cei care nu au cum să reziste la jumătatea anului vor fi grav afectaţi.

Impact real: Aveţi nouă proiecte în procedura de licitaţie. Care sunt şansele ca aceste investiţii să înceapă în primăvară?

Daniel Băluţă: Am gândit o strategie şi în ceea ce înseamnă aceste aspecte. Încercăm să angrenăm, pe lângă aparatul propriu, care are o experienţă destul de vastă în ceea ce priveşte licitaţiile, şi câţiva experţi cooptaţi pentru a nu greşi. Sunt multe licitaţii, şi toate se derulează în acelaşi timp, şi avem nevoie de experţi. Până la faza contestaţiilor, care nu depind de noi, vom face tot posibilul ca licitaţiile să se desfăşoare conform graficului. Sperăm ca, în luna iunie sau iulie să înceapă aceste investiţii. Sperăm să mai obţinem şi alte finanţări. De exemplu, în momentul de faţă lucrăm la proiectul de reabilitare a Şcolii Generale Luca Solomon, care prevede şi o sală de sport, un proiect pe care dorim să-l depunem prin POR, în sesiunea care se va deschide în martie sau aprilie. Avem în aşteptare pe măsura 7.2. mai multe proiecte de modernizare drumuri şi sperăm ca, prin realocarea sumelor pentru proiectele rămase să obţinem fonduri atât pentru modernizarea drumurilor de interes local, cât şi pentru cele agricole. Avem patru proiecte în aşteptare: un drum care a acumulat 95 de puncte şi trei drumuri cu câte 85 de puncte pe drumurile agricole, şi încă un proiect pentru drumurile locale la care am adunat 42 de puncte. Ultima sesiune care s-a deschis a fost până la 40 de puncte, şi au fost destule proiecte la nivel naţional. Eu am convingerea că se vor aloca fonduri pentru aceste proiecte, altfel nu ar mai fi deschis o nouă sesiune, fără să aibă sursa de finanţare.

Impact real: Ce informaţii ne aduceţi despre Legea Muntelui, care ar trebui să vină în sprijinul crescătorilor de animale?

Daniel Băluţă: Sunt câteva lucruri care s-au deblocat, adică s-au înlesnit anumite proceduri, dar sunt şi lucruri care erau viabile şi înainte, dar nu ştiam de ele. De exemplu, în prezent este în dezbatere publică şi trimisă în Parlament spre aprobare Legea Muntelui cu ghidurile de finanţare, prin Agenţia Zonei Montane. Forma în care a fost trimisă nu este cea mai bună, însă am purtat discuţii cu domnii deputaţi care ne reprezintă judeţul, să intervină cu amendamente în reglementarea acestor deficienţe. La Legea Muntelui a existat o primă dezbatere la noi, la târgul de animale şi, cu sprijinul consilierului domnului Petre Daea şi a celor prezenţi atunci la Vaideeni, am convingerea că se vor reglementa lucrurile. O mare parte dintre problemele discutate atunci se regăsesc în lege. Am mare încredere că se vor mişca lucrurile la Ministerul Agriculturii şi optimismul vine şi de la faptul că nu s-au consumat prea multe fonduri.

Impact real: Concret, despre ce deficienţe este vorba în această lege „a muntelui”, şi cum vor putea fi ele reglementate?

Daniel Băluţă: În această lege se aprobă nişte investiţii în zona montană, atât pentru străini, cât şi pentru colectare, prelucrare lapte sau lână. Este vorba despre nişte condiţii care, dacă nu luăm toate problemele în calcul, nu putem să accesăm fondurile. De exemplu, pentru problema stânelor, cea mai mare eroare identificată este aceea că, de exemplu primăria, care este proprietar de goluri alpine şi obştile, care şi ele sunt proprietari nu suntem eligibili, ci doar persoane fizice, cooperative sau asociaţii. În acest caz intrăm într-o arie destul de sensibilă, în sensul că cel care este eligibil trebuie să încheie un contract cu mine, ca şi UAT, şi de aici intervin alte aspecte: pe câţi ani trebuie făcut contractul, cine vine să-mi investească mie ca peste 5 ani să-l trimit la plimbare, etc. Ideea este că, dacă primăria este proprietar, ar trebui să fim lăsaţi să facem noi aceste proiecte, pentru că nimeni nu are interes mai mare decât mine să facă un lucru viabil. Legea Muntelui, cu mici amendamente, ar putea veni cu adevărat în sprijinul ciobanilor. Să ştiţi că, la Ministerul Agriculturii se lucrează, şi cred că ei vor veni în Parlament cu aceste amendamente. Este pentru mine data când încearcă cineva să înţeleagă că în ţara aceasta una este muntele, şi alta şesul. Nu poţi să aplici, aşa cum au ei standardul cost-beneficiu, aceeaşi sumă pentru ambele cazuri: una este să faci un drum la munte, şi alta este când îl faci la câmpie. La fel, Ministerul Agriculturii se implică foarte mult în tot ceea ce înseamnă produsele tradiţionale, organizarea de târguri şi promovarea produselor autohtone.

Ramona BĂLTEANU