• În şedinţă extraordinară, consilierii judeţeni au adoptat vineri, 3 februarie, bugetul de venituri şi cheltuieli al judeţului, ajungând la concluzia că banii sunt mai puţini decât în 2011 cu aproape 93 de miliarde de lei vechi. După discuţii punctuale, toţi cei 31 de consilieri au votat în unanimitate bugetul pentru anul 2012, propunându-şi să găsească noi surse de finanţare pentru rezolvarea problemelor judeţului
Consilierii judeţeni din Vâlcea au votat, la sfârşitul săptămânii trecute, bugetul judeţului pentru anul 2012. De ani buni, bugetul Consiliului Judeţean se aprobă separat, în şedinţă extraordinară, considerându-se că este nevoie de timp pentru dezbateri. Pe ordinea de zi s-au aflat trei puncte. Chiar în ziua dezbaterii bugetului, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea, a aflat că prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu, intenţionează să atace în instanţă hotărârea pe care urmau să o ia consilierii judeţeni, pe motiv că bugetul nu poate fi votat în şedinţă extraordinară: „Prefectura se luptă să găsească motive pentru a stabili că aprobarea bugetului în această şedinţă extraordinară este nelegală. O să vin cu argumente care demonstrează de ce am decis ca această şedinţă să fie una extraordinară şi nu una ordinară. În primul rând, Legea bugetului a apărut în Monitorul Oficial pe data de 22 decembrie, iar pentru a respecta art. 39 din Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale, bugetul trebuie aprobat de autorităţile deliberative în termen maximum 45 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial (...) Nu cred că aţi fi preferat să ne întâlnim mâine, într-o zi de sâmbătă. Dacă nu aprobam bugetul în termenul respectiv, suportam consecinţele aceluiaşi articol.”, a precizat la începutul şedinţei preşedintele Cîlea. Iuliana Moise, consilier judeţean din partea PDL, este sigură că prefectul Petre Ungureanu nu va face acest pas: „Nu cred că prefectul judeţului se va opune votării proiectului dacă acesta este votat de noi, consilierii judeţeni, şi noi facem acest lucru pentru că nu ne dorim să ne opunem.”, a spus Iuliana Moise.
Buget mai mic cu 92,4 miliarde de lei vechi
Aprobarea bugetului judeţean a iscat numeroase discuţii şi puncte de vedere diferite ale consilierilor judeţeni. Proiectul de hotărâre privea aprobarea bugetului propriu al judeţului Vâlcea, a listei obiectivelor de investiţii ale Consiliului Judeţean Vâlcea; a programului lucrărilor de întreţinere şi reparaţii drumuri şi poduri judeţene, pe anul 2012; a bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din bugetul propriu al judeţului, pe anul 2012; a bugetelor instituţiilor publice sanitare de interes judeţean, pe anul 2012; a bugetului împrumutului intern al judeţului Vâlcea, pe anul 2012; a repartizării pe culte a numărului de posturi pentru personalul neclerical, pe anul 2012. Faţă de anul 2011, bugetul este mai mic cu 92,4 miliarde de lei vechi.
Mai puţini bani pentru reabilitarea drumurilor
În cadrul şedinţei au fost stabilite prevederile legale care prin aplicarea lor ar duce la diminuarea bugetului. Această reducere se regăseşte ca urmare a diminuării unor sume de echilibrare care revin bugetelor locale: sume defalcate din TVA destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale: „S-a redus prevederea bugetului pe anul 2012 cu 4.955 mii de lei, respectiv 35% mai puţin faţă de anul 2011. Probabil, au apreciat că avem drumurile foarte bune.”, a precizat preşedintele CJ, Ion Cîlea. Din banii pe care trebuia să-i dea la localităţi, suma s-a redus cu 1.526 mii de lei, prin diminuarea cotelor din sumele defalcate din impozitul pe venit, fiind prevăzută o reducere de la 21% la 18,5%, raportat la bugetul propriu însemnând suma de 1.209 mii de lei. Cu toate acestea, Ion Cîlea susţine că a reuşit să facă o distribuire uniformă a bugetului, în funcţie de necesităţi: „Cu toate aceste măsuri de reducere drastică a veniturilor bugetului propriu al judeţului Vâlcea pe anul 2012, printr-o analiză aprofundată privind identificarea şi altor surse de finanţare, am reuşit să fundamentăm un buget echilibrat la nivelul minimului necesar de fonduri, care să conducă la continuarea lucrărilor începute şi nefinalizate şi la demararea unor noi obiective, care sunt deosebit de necesare.”, a afirmat preşedintele Cîlea.
La rectificarea bugetului, numeroase obiective
Ion Cîlea a precizat că va avea în vedere o serie de acţiuni la o eventuală rectificare a bugetului de stat sau din încasările suplimentare din venituri proprii. Acesta a dat şi câteva exemple în acest sens: reparaţia cu apă curentă la unităţile sanitare de interes judeţean, precum şi achitarea datoriei de 8 miliarde de lei pentru copiii cu handicap. În cazul unei rectificări a bugetului, consilierul PDL Aurel Simion a sugerat a se prinde în buget şi conservarea sitului arheologic, problemă pe care o considera mai importantă decât amenajarea sălii de şedinţe. De asemenea, Simion consideră necesară reabilitarea celui mai vechi drum asfaltat, 676. În acest sens, preşedintele Consiliului Judeţean a precizat că va avea în vedere aceste puncte la o eventuală rectificare a bugetului local. Alături de Simion, şi consilierul liberal Aurel Fârtat consideră necesară o planificare în legătură cu finanţarea unor plantaţii pomicole. Răspunsul lui Ion Cîlea a fost unul scurt, spunând că a fost programat, dar nu s-a găsit amplasament şi că se va avea în vedere şi acest lucru. Vicepreşedintele CJ, Dumitru Persu, a ţinut să precizeze că respectă părerile consilierilor, dar că ar fi de preferat să vină şi cu soluţii, chiar dacă acest lucru ar însemna o reducere de undeva: „Apreciez poziţia consilierilor PDL, dar aş dori să vină şi cu soluţii, chiar şi cu reducere de undeva. Noi nu avem doar 3-4 obiective, ci sute.”, a explicat Dumitru Persu.
Cornul şi laptele, nelipsite în 2012
Al doilea punct de pe ordinea de zi a privit aprobarea unui proiect de hotărâre privind repartizarea sumei de 590 de mii de lei din taxa pe valoarea adăugată unor oraşe şi comune, pentru finanţarea drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I - VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore şi pentru implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, pentru elevii din clasele I-VIII care frecventează învăţământul de stat şi privat autorizat/acreditat în anul 2012. La acest punct, consilierul PDL Gheorghe Vieru a fost de părere că ar fi necesar să se aloce şi fructe. Răspunsul a venit imediat de la preşedintele Cîlea, care a adăugat că nu s-a prezentat nimeni la licitaţie, principalul motiv fiind recolta redusă de mere.
Ultimul punct se referă la utilizarea sumei de 2.576,6 mii de lei din excedentul bugetului local,pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare, pe anul 2012, votată în unanimitate de consilieri.
Pe finalul şedinţei, preşedintele Cîlea a tras un semnal de alarmă în privinţa drumurilor care au fost închise, deoarece nu poate asigura deszăpezirea acestora: „Am decis închiderea a cinci drumuri în această perioadă, sub ameninţarea căderilor masive de zăpadă. Am alocat două miliarde de lei pentru deszăpezire, dar sunt convins că va trebui să suplimentăm suma.”, a concluzionat Cîlea.
Ramona BĂLTEANU
Amenajarea şi modernizarea Pieţei centrale a Râmnicului se va face prin susţinerea financiară a firmei care va câştiga licitaţia de atribuire a lucrărilor. Tinând cont de valoarea mare a investiţiei şi de faptul că la această dată finanţarea nu poate fi susţinută din bugetul local în timpul unui singur exerciţiu bugetar, cât ar dura execuţia lucrărilor, se consideră oportun ca susţinerea financiară a proiectului să fie făcută de firma care va câştiga licitaţia publică de execuţie a obiectivului „Amenajare şi modernizare Piaţa centrală”.
Râmnicenii vor beneficia de o piaţă cu adevărat modernă
Societatea SC Pieţe Prest, concesionarul Pieţei centrale, va fi beneficiarul întregii investiţii şi va plăti lucrările prin emiterea unor bilete la ordin cu plata la termen, iar municipiul Râmnicu Vâlcea urmează să garanteze plăţile prin avalizarea setului de bilete la ordin emise de SC Pieţe Prest SA.
În calitate de autoritate contractantă, SC Pieţe Prest va încheia contractul, va urmări execuţia lucrărilor şi va efectua recepţia la terminarea acestora şi recepţia finală. Atribuirea contractului de lucrări se va face prin licitaţie publică deschisă, iar societatea care va oferi cel mai mic preţ, care să includă toate costurile cu construirea şi finanţarea obiectivului de investiţii, va fi declarată câştigătoare. Valoarea maximă admisă pentru realizarea lucrărilor este de 3.830.752 de euro. Câştigătorul licitaţiei va asigura finanţarea contractului cu 100% din valoarea totală a lucrărilor, care se vor desfăşura pe o perioadă de maximum un an şi vor include demolări de construcţii şi instalaţii existente, construirea unei clădiri noi cu regim de înălţime demisol plus parter, în soluţiile propuse. Se vor cuprinde lucrări de sistematizare verticală, executarea unei bretele de circulaţie pentru fluidizarea circulaţiei auto în incintă şi lucrări de ambientare urbană.
Consilierii locali, în comisia de licitaţie
Desemnarea a trei reprezentanţi ai Consiliului Local care să facă parte din comisia de evaluare a ofertelor în calitatea de observatori l-a nemulţumit pe consilierul PSD Ion Matei. Acesta a propus ca licitaţia şi caietul de sarcini să fie făcute în Consiliul Local, având în vedere importanţa lucrării. Totodată, acesta a propus ca reprezentanţii desemnaţi de CL în comisie să nu aibă calitatea de observatori, ci de membri. „Eu, în comisie, am propus ca licitaţia şi caietul de sarcini să fie făcute în Consiliul Local, pentru că cel care plăteşte este Consiliul Local. Nu mi se pare corect ca o decizie atât de importantă pe nişte sume atât de mari să fie luată de un director de la o subordonată. Mai mult, propun ca membrii comisiei, formată din consilierii aleşi, să nu fie observatori, să fie membri ai comisiei”. Romeo Rădulescu a acceptat, în principiu, propunerea consilierului Ion Matei, sugerând ca membrii AGA SC Pieţe Prest să facă parte din comisia de licitaţie. Consilierii locali i-au votat ca reprezentanţi pe Ion Matei, Adrian Panduraşu şi Maria Bercea. „Caietul de sarcini o să-l aprobăm în Consiliul Local şi fac propunerea ca membrii AGA să facă parte din comisia de licitaţie. Sunt toate partidele reprezentate. Vă rog ca săptămâna viitoare să facem o şedinţă extraordinară şi să aprobăm caietul de sarcini.”, a cerut Romeo Rădulescu. O.A.
Gestionarea corectă a deşeurilor costă scump, dar dacă e făcută eficient poate atrage investiţii şi crea locuri de muncă, potrivit unei rezoluţii adoptate de Parlamentul European la sfârşitul acestei săptămâni. Rezoluţia răspunde problemelor ridicate de cetăţenii europeni în cadrul Comisiei de petiţii în legătură cu aplicarea legislaţiei europene privind gestionarea deşeurilor. Sunt necesare investiţii majore pentru a înfiinţa facilităţi de gestionare adecvată a deşeurilor, dar o procesare mai eficientă a deşeurilor "creează oportunităţi atât pentru crearea de locuri de muncă, cât şi pentru creşterea veniturilor". În acelaşi timp, asigură protecţia mediului prin re-utilizare, reciclare şi recuperare a energiei din deşeuri. Potrivit rezoluţiei, industria de reciclare oferă un potenţial de creare de până la jumătate de milion de locuri de muncă.
Parlamentul cere Comisiei să propună criterii mai clare şi mai specifice pentru localizarea gropilor de gunoi ecologice şi proximitatea lor faţă de locuinţe, şcoli sau spitale. Aceste criterii ar reduce riscurile potenţiale la adresa sănătăţii publice şi a mediului.
Deputaţii propun de asemenea o standardizare la nivelul UE a categoriilor de deşeuri pe culori, pentru sortare şi reciclare. Aceasta ar ajuta oamenii să înţeleagă procesarea deşeurilor şi ar duce la creşterea ratelor de reciclare.
"Avem multe de făcut în acest domeniu, problema trebuie să rămână în atenţia noastră pentru a ne asigura că legislaţia europeană e pusă în aplicare de Statele Membre. Cauza acestei probleme este inabilitatea autorităţilor publice din multe State Membre de a se ocupa de o manieră satisfăcătoare de chestiunea gestionării deşeurilor", a spus raportorul Carlos Iturgaiz (PPE, Spania) în dezbaterea care a precedat votul.
Aplicarea legislaţiei privind deşeurile
Statele Membre trebuie să aplice în întregime legislaţia europeană privind gestionarea deşeurilor şi, în special, directiva-cadru din 2008 privind deşeurile, care stabileşte obiective de reciclare, re-utilizare şi recuperare, introducând planuri naţionale de gestionare, precum şi programe de prevenţie. Termenul-limită pentru transpunerea acestei directive în legislaţia naţională a fost decembrie 2010. Cu toate acestea, doar şase state membre s-au conformat până acum. Lipsa de personal instruit corespunzător la nivel local şi regional, eşecul alocării de resurse suficiente, precum şi sistemul de penalizări şi lipsa de controale adecvate la nivelul UE sunt principalele probleme ale Statelor Membre, au subliniat deputaţii europeni, adăugând că inspecţiile la faţa locului trebuie întărite la nivel naţional şi european.
Crima organizată
Parlamentul cere măsuri pentru combaterea infiltrării de către crima organizată a sistemului de gestionare a deşeurilor şi pentru prevenirea oricăror conexiuni dintre organizaţii de crimă organizată şi industria deşeurilor sau autorităţile publice. Dacă se alocă fonduri companiilor pentru procesarea deşeurilor, rezoluţia subliniază că "autorităţile locale sau/şi naţionale trebuie să pună în practică o monitorizare financiară eficientă cu privire la utilizarea acestor fonduri". Orice cetăţean european sau rezident UE poate, individual sau în asociere, să introducă o petiţie către Parlamentul European cu privire la o problemă care intră în sfera de competenţe ale Uniunii Europene şi care are efect asupra persoanei sau persoanelor respective.
Comisia de petiţii a Parlamentului European a primit 114 petiţii în perioada 2004 - 2010 care reclamau încălcări ale legislaţiei europene cu privire la gestionarea deşeurilor. Aceste petiţii au provenit din Italia, Grecia, Franţa, Spania, Irlanda (peste 10 petiţii fiecare), Bulgaria, Marea Britanie, Polonia, România, Germania (3-10 petiţii provenind din fiecare), Austria, Ungaria, Lituania, Malta, Portugalia şi Slovacia (o petiţie din fiecare ţară). Comisia de petiţii a elaborat de asemenea cinci rapoarte cu ocazia vizitelor de informare la faţa locului cu privire la problemele reclamate cu privire la deşeurile din Irlanda, Fos-sur-Mer (Franţa), Path Head landfill (Marea Britanie), Campania (Italia) şi Huelva (Spania).
În cadrul şedinţei din 31 ianuarie, executivul local a propus Consiliului Local aprobarea achiziţionării a încă 30 de maşini second-hand pentru transportul în comun. Se pare că n-a fost de ajuns experienţa cu cele zece autobuze achiziţionate din Olanda, care erau atât de proaste încât comisia de recepţie n-a avut curajul să le inventarieze şi le-a trimis înapoi! La o întrebare a unui consilier local, primarul Râmnicului, Romeo Rădulescu, a explicat că toate autobuzele au fost vizionate, astfel încât nu vor fi probleme. Valoarea autobuzelor se ridică la suma de 11 miliarde de lei vechi.
Municipiul Râmnicu Vâlcea a început lucrările pentru proiectul „Lărgire pasaj Hervil, pasaj inferior pe calea ferată, Piatra Olt - Podu Olt km 293 + 808”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa prioritară 1 - ”Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 - ” Planuri integrate de dezvoltare urbană”. Bugetul proiectului este de 3.228.342,20 lei, din care valoarea contribuţiei nerambursabile alocate este de 2.040.446,24 lei. Contractul de finanţare a fost semnat la data de 29 septembrie 2011. La 14 decembrie 2011 a avut loc semnarea contractului de Lucrări de construcţii din cadrul proiectului, firma contractantă fiind SC. Europan Prod SA. Durata de execuţie a lucrărilor este de 5 luni de la data începerii lucrărilor. Noul pasaj are o nouă structură constructivă, diferită faţă de cel existent în prezent şi va avea o lungime totală de 16,10 metri. Conform noii configuraţii, noul pasaj va avea o deschidere de 12,10 metri, iar înălţimea liberă de sub pod va creşte de la 2,30 metri la 2,70 metri, permiţând accesul oricărui tip de vehicul din clasa medie şi uşoară. Noul pasaj va avea două benzi de circulaţie (2 x 3,50 metri) şi trotuare de câte 1,50 metri de o parte şi de alta a părţii carosabile. Vor fi instalate indicatoare rutiere şi vor fi realizate marcaje pe toată suprafaţa pasajului, în vederea asigurării unei semnalizări rutiere corespunzătoare, care vor contribui la sporirea atenţiei şi siguranţei participanţilor la trafic. Scurgerea apelor pluviale se va realiza prin amenajarea de pante transversale. Complementar executării lucrărilor de modernizare a pasajului, se are în vedere şi amenajarea unui sens giratoriu tip „intersecţie giratorie cu 3 braţe”, la intersecţia străzii Matei Basarab cu strada Nicolae Titulescu, inclusiv cu lărgirea şi reabilitarea străzii Matei Basarab spre est, până la strada Ferdinand. Perioada de implementare a proiectului este de 12 de luni, începând cu data de 29 septembrie 2011.