Parlamentul European a votat săptămâna aceasta noua legislaţie care vizează sporirea puterii de negociere a producătorilor de lapte pentru a obţine preţuri echitabile pentru laptele neprelucrat şi pentru a-i ajuta să se pregătească pentru sfârşitul cotelor de lapte din 2015. Acesta va permite organizaţiilor de fermieri să negocieze singuri preţurile pentru laptele neprelucrat, fără a încălca legea concurenţei.
Această legislaţie va consolida puterea de negociere a producătorilor de lapte pentru a obţine cel mai bun preţ posibil pentru laptele lor. Organizaţiile de producători ar trebui să ajute fermierii să se organizeze mai bine şi să consolideze poziţia lor în lanţul de aprovizionare, mai ales în statele membre unde sistemul de cooperative este limitat sau chiar inexistent, aşa încât să obţină cel mai bun preţ pentru laptele lor", a declarat raportorul Parlamentului European, James Nicholson (ECR, Regatul Unit).
Putere de negociere mai mare, dar concurenţă loială
Pentru a asigura o concurenţă loială, volumul de lapte crud, reglementat prin negocieri între organizaţia de producători şi cei care îl procesează sau îl colectează, nu poate depăşi 3,5% din producţia totală a UE. Nu poate să depăşească 33% din totalul producţiei naţionale sau 45% în ţările în care producţia totală este mai mică de 500.000 de tone. Statele membre pot continua să decidă dacă să impună sau nu, pe teritoriul lor, contracte care să acopere livrarea de lapte de la fermieri la colectori sau procesatori. Dacă devin obligatorii, aceste contracte vor trebui întocmite înainte de livrare şi trebuie să menţioneze preţul, perioadele de plăţi şi modalităţile de colectare şi livrare a laptelui. Statele membre pot prevedea de asemenea o durată minimă pentru aceste contracte de cel puţin şase luni, prevedere susţinută şi de deputaţii europeni.
Lapte din zonele defavorizate
Pentru a se asigura că producătorii de lapte din zonele defavorizate beneficiază de asemenea de noile reglementări, deputaţii europeni au solicitat Comisiei să întocmească două rapoarte de evaluare a situaţiei lor, unul până în iulie 2014 şi celălalt până la sfârşitul anului 2018. Pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei pentru brânzeturile înregistrate sub o denumire de origine protejată (DOP) sau indicaţie geografică protejată (IGP) şi pentru a îmbunătăţi de asemenea calitatea acestora, deputaţii europeni au introdus o prevedere pentru un sistem de gestiune a aprovizionării, pe care statele membre îl pot implementa, cu condiţia ca aceasta să nu dăuneze în nici un fel concurenţei sau micilor producători de brânză. Orice propunere pentru un sistem de gestiune a aprovizionării trebuie să fie susţinută de cel puţin două treimi din cei care livrează cel puţin două treimi din laptele destinat producţiei de astfel de brânzeturi de calitate. Pentru a intra în vigoare, noul regulament trebuie să fie aprobat oficial de către Consiliu. Se va aplica până la sfârşitul lunii iunie 2020.
La Drăgăşani, primarul Cristian Nedelcu a anunţat reabilitarea Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani, şi construirea unui centru de îngrijire de zi pentru vârstnicii din localitate, cu o capacitate de 50 de persoane. Ambele proiecte au început execuţia pe 14 decembrie 2011 şi se vor finaliza în decursul anului 2012
Joi, 9 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, primarul oraşului Drăgăşani a anunţat demararea lucrărilor la două proiecte: „Reabilitarea Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani” şi „Modernizarea infrastructurii fizice a serviciilor sociale în municipiul Drăgăşani”.
Proiectul care prevede reabilitarea muzeului este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor”, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, subdomeniul „Centre urbane”. „Valoarea totală a proiectului este 5.260.004,87 de lei. Valoarea totală eligibilă a proiectului este 4.244.102,78 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR fiind de 3.410.136,58 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 1.754.814,33 lei, iar cofinanţarea eligibilă a beneficiarului este 95.053,96 lei. Proiectul a început la data de 14 decembrie 2011 şi se va derula pe o perioadă de 10 luni. Obiectivul general al proiectului constă în sprijinirea dezvoltării durabile a municipiului Drăgăşani prin intensificarea competitivităţii turismului vâlcean şi creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunii Sud-Vest Oltenia: „Primul obiectiv specific al proiectului se referă la transformarea Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani într-un motor pentru turism, capabil să deschidă noi perspective comerciale pentru oraşul Drăgăşani şi Regiunea Sud-Vest Oltenia, prin încadrarea acestuia în standardele internaţionale acceptabile zonelor turistice. Al doilea obiectiv specific constă în creşterea contribuţiei la promovarea vinurilor de Drăgăşani ca brand de ţară, prin angrenarea Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani în turismul viticol. Un alt obiectiv vizează creşterea locurilor de muncă în municipiul Drăgăşani.”, a precizat primarul Nedelcu. Al doilea proiect vizează modernizarea infrastructurii fizice a serviciilor sociale în municipiul Drăgăşani. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor” şi are o valoare totală de 3.603.614,35 lei. Proiectul a început la data de 14 decembrie 2011 şi se va derula pe o perioadă de 11 luni. Obiectivul general al proiectului constă în creşterea ofertei de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice din municipiul Drăgăşani, cu scopul creşterii calităţii vieţii acestei categorii de persoane, care se confruntă cu risc crescut de marginalizare social: „Prin proiect, se va înfiinţa un centru de îngrijire de zi pentru vârstnicii din Drăgăşani, cu o capacitate de 50 de persoane zilnic. Primul obiectiv specific al proiectului este acela de a asigura o locaţie optimă din punct de vedere al amplasării şi amenajării, unde vârstnicii din municipiul Drăgăşani să îşi poată petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Al doilea obiectiv specific este de a încuraja vârstnicii din Drăgăşani să aibă o viaţă activă în cadrul comunităţii, chiar şi după pensionare, pentru o perioadă cât mai lungă.”, a anunţat primarul Cristian Nedelcu.
Ramona BĂLTEANU
Primarul Râmnicului, Romeo Rădulescu, şi-a prezentat realizările anului 2011, afirmând că, în acest timp, a făcut tot posibilul pentru a remedia problemele semnalate de cetăţenii oraşului. „Râmnicenii plătesc cel mai mic preţ din ţară pentru încălzirea locuinţelor şi apa caldă, iar elevii municipiului beneficiază de transport gratuit către orele de curs. S-a realizat, de asemenea, finanţarea programelor sociale, pentru susţinerea neîntreruptă a râmnicenilor cu situaţii dificile, iar distribuirea alimentelor comunitare oferite persoanelor aflate în dificultate s-a realizat în condiţii civilizate, prin
Programul PEAD, în noua hală construită pe strada Ferdinand nr. 3. Pensionarii au beneficiat de gratuitate la Ştrandul “Ostroveni” şi la transportul în comun cu ETA, dar şi de reducere cu 50% la Filarmonica de Stat “Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal “Ariel” şi Cinematograful “Ostroveni”. Am acordat sprijin financiar Arhiepiscopiei Râmnicului pentru întreţinerea locaşelor de cult din municipiu, am asigurat medicamente şi instrumentar pentru cabinetele medicale din şcoli, dar şi spaţii pentru desfăşurarea activităţii optime a medicilor de familie. A fost modernizat parcul auto al transportatorului public de călători ETA şi 33 de staţii de autobuz.”, afirmă primarul Rădulescu. Printre realizări se numără şi sistemul de supraveghere urbană cu 80 de camere video performante, reabilitarea şi modernizarea şcolilor şi grădiniţelor municipiului, dar şi realizarea de terenuri de sport la unităţile de învăţământ, 16 noi locuri de joacă şi amenajarea unui Skate Park. În această perioadă a fost reabilitată, de asemenea, Grădina Zoologică, cu accent pe zona de agrement pentru copii şi achiziţia de animale noi şi au fost asfaltate bulevardele principale, toate străzile din Cartierul 1 Mai, precum şi alte artere care trebuiau modernizate din cartierele Ostroveni, Morilor, Centru şi Nord.
Sistematizarea şi amenajarea de noi locuri de parcare, acolo unde spaţiul a permis, se numără printre realizările actuialei administraţii, ca şi construcţia şi inaugurarea podului între străzile Morilor şi Ştirbei Vodă, reabilitarea termică a unor blocuri şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare. A.M.
Cererea preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, de a organiza, la nivelul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate o mediere asupra fondurilor aprobate pentru funcţionarea unităţilor spitaliceşti în 2012 a fost acceptată. În cursul zilei de 8 februarie a.c., la sediul CNAS a avut loc o întrunire la care au participat, pe lângă reprezentanţii din conducerea instituţiei gazdă, preşedintele Ion Cîlea, vicepreşedintele Dumitru Persu şi directorul economic Mircea Predescu, din partea Consiliului Judeţean Vâlcea, precum şi managerii Spitalului Judeţean de Urgenţă şi ai Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate.
Discuţiile au avut la bază memoriul, temeinic argumentat, prezentat de preşedintele Consiliului Judeţean care a făcut precizările necesare asupra refuzului de a fi semnat Actul adiţional la Contractul-cadru pe anul 2011 pentru decontarea serviciilor medicale spitaliceşti în 2012. Unul dintre principalele motive ale refuzului a fost determinat de faptul că o parte din serviciile medicale contractate şi prestate anul trecut nu au fost decontate, restanţele reprezentând suma de 19,077 miliarde de lei vechi. Acestea s-au suprapus peste alte facturi refuzate la plată, în valoare totală de 336,64 miliarde de lei care s-au adunat pe parcursul ultimilor trei ani şi care reprezintă servicii medicale nedecontate, dar validate de Şcoala Naţională de Sănătate şi Management Sanitar şi, parţial, confirmate, cu obligarea plăţilor, de Curtea de Conturi. În primul caz, directorii generali din cadrul CNAS au considerat că este pe deplin justificată solicitarea preşedintelui Ion Cîlea şi, în consecinţă, au dat garanţii că restanţa de 19,077 miliarde lei va fi achitată în următoarele cinci zile. Cu rezultate favorabile judeţului Vâlcea s-a încheiat şi disputa pe marginea creşterii sumelor aferente serviciilor medicale de tip acut. Acestea au fost majorate de la 4,312 milioane lei pe lună cât acceptase iniţial Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate, la 4,60 milioane de lei pe lună. La nivelul întregului an s-a convenit ca fondurile alocate pentru serviciile medicale de tip acut să fie de 55,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 26% faţă de oferta condiţionată de CJAS şi cu 7% peste suma solicitată de Spitalul Judeţean de Urgenţă la negocierile iniţiale cu operatorul de plăţi local. Tot în seria reuşitelor la întâlnirea de la CNAS trebuie adăugate şi sumele noi garantate pentru celelalte categorii de prestaţii medicale: 6 milioane de lei pentru serviciile destinate pacienţilor cronici, 1,7 milioane de lei pentru spitalizările de zi şi 0,553 milioane de lei pentru investigaţii medicale. Pentru a nu fi păcălit, aşa cum s-a mai întâmplat altă dată, preşedintele Ion Cîlea a solicitat, iar cei prezenţi au fost de acord, să se încheie un protocol semnat de participanţi prin care să se dea garanţia că cele convenite vor fi respectate. Cât priveşte problemele legate de reducerea unilaterală a numărului de paturi spitaliceşti, acestea urmează să fie analizate în cadrul unei alte întâlniri pe care preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea, urmează să o aibă la Ministerul Sănătăţii.
Prefectul Petre Ungureanu, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a dispus, prin ordin, un control privind modul de organizare a serviciului de permanenţă la primăriile vâlcene, în situaţia avertizării de cod portocaliu de ger, situaţie prognozată pentru intervalul 30.01.12- 3.02.2012. În acest scop, în perioada 31.01.12- 3.02.12, două comisii formate din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au verificat 82 de primării din judeţ. Controlul s-a axat pe aspecte privind organizarea serviciului de permanenţă conform reglementărilor în vigoare, existenţa personalului de permanenţă instruit corespunzător, cunoaşterea de către personalul respectiv a semnificaţiei codurilor de culori specifice fenomenelor meteorologice, capacitatea acestuia de a contacta în timp util primarul localităţii, şeful Serviciului Voluntar de Situaţii de Urgenţă, centrul operaţional ISU şi şeful poliţiei teritoriale precum şi existenţa graficului de permanenţă pe toată perioada de atenţionare/avertizare meteo. În urma verificărilor s-a constatat că doar 11 localităţi s-au situat la un nivel foarte bun de organizare: Băbeni, Drăgăşani, Berislăveşti, Berbeşti, Mihăeşti, Stroeşti, Horezu, Budeşti, Bărbăteşti, Vaideeni şi Frânceşti. Pentru neorganizarea serviciului de permanenţă pe instituţie, primarii localităţilor Mateeşti, Grădiştea, Zătreni, Alunu, Sineşti, Roeşti, Ioneşti, Prundeni, Pesceana, Dăeşti, Câineni, Lădeşti, Ghioroiu şi Măciuca au fost sancţionaţi cu amendă contravenţională în cuantum de 1000 de lei. Alţi 27 de primari au fost sancţionaţi cu avertisment pentru organizarea cu deficienţe a serviciului de permanenţă pe instituţie. În situaţiile de urgenţă, primarii acţionează în calitate de reprezentanţi ai statului şi se subordonează preşedintelui CJSU, prefectul judeţului Vâlcea.
Stiri 
La Drăgăşani, primarul Cristian Nedelcu a anunţat reabilitarea Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani, şi construirea unui centru de îngrijire de zi pentru vârstnicii din localitate, cu o capacitate de 50 de persoane. Ambele proiecte au început execuţia pe 14 decembrie 2011 şi se vor finaliza în decursul anului 2012
Primarul Râmnicului, Romeo Rădulescu, şi-a prezentat realizările anului 2011, afirmând că, în acest timp, a făcut tot posibilul pentru a remedia problemele semnalate de cetăţenii oraşului. „Râmnicenii plătesc cel mai mic preţ din ţară pentru încălzirea locuinţelor şi apa caldă, iar elevii municipiului beneficiază de transport gratuit către orele de curs. S-a realizat, de asemenea, finanţarea programelor sociale, pentru susţinerea neîntreruptă a râmnicenilor cu situaţii dificile, iar distribuirea alimentelor comunitare oferite persoanelor aflate în dificultate s-a realizat în condiţii civilizate, prin
