Cu adâncă durere, redacţia Impact Real anunţă trecerea în nefiinţă a celui ce a fost reputat ziarist, poet, prozator şi dramaturg Tudor IOSIFARU şi este alături de familia îndoliată!
Sincere condoleanţe!
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Tabere tematice pentru studenţii actori în staţiunea vâlceană.
Ziua de naştere a actorului Florin Zamfirescu a fost sărbătorită cu mare fast în localitatea natală, Călimăneşti, ocazie cu care consilierii locali din staţiune au aprobat şi numirea casei de cultură din localitate cu numele artistului. Chiar dacă nu s-a implicat până acum în viaţa culturală a staţiunii vâlcene, Florin Zamfirescu a promis că se va ocupa personal de organizarea unor tabere tematice pentru studenţii de la facultatea de teatru şi film, cu ajutorul administraţiei locale, ocazie cu care va încerca să revigoreze cultura locală. Evenimentul din oraşul natal al artistului a fost „umbrit” totuşi de personajele din telenovela Regina, luate cu asalt de sute de copii din localitate care doreau să obţină autografe de la Gigi Dumbravă sau de la Sile Nemaipomenitul.
O onoare specială
Florin Zamfirescu a venit săptămâna trecută la Călimăneşti, pentru a participa la manifestările organizate de Primăria Călimăneşti în cinstea sa. Consilierii locali au decis în unanimitate ca, începând cu 19 mai, la aproximativ o lună după ce artistul a împlinit 60 de ani, Casa de Cultură din Călimăneşti să poarte numele marelui actor român. Vestea l-a măgulit pe maestru, care a mărturisit că, deşi nu se aştepta ca numele său să fie dat unei instituţii de cultură cât timp este în viaţă, se simte onorat de o asemenea iniţiativă. „Nu mă pot ţine pe picioare de emoţie... De obicei, astfel de momente apar când nu mai eşti. Este adevărat că am debutat la Casa de Cultură de la Călimăneşti, dar, sincer să fiu, niciodată nu m-am gândit că îmi va purta vreodată numele. Am avut emoţii cu câteva săptămâni în urmă, de când am aflat, emoţii am şi acum, voi avea şi în zilele care vor urma”, le-a mărturisit artistul celor prezenţi la şedinţa festivă a consiliului local.
„Nimeni din Călimăneşti nu dă la teatru!”
Actorul cu un palmares şi un CV impresionant a declarat că este plăcut surprins şi de schimbările care au avut loc în oraşul său natal în ultimii ani şi, ca să se implice în viaţa culturală, a promis că va organiza tabere de teatru pentru studenţii săi aici. Singura nemulţumire, aşa cum mărturisea artistul, pe care o are de mulţi ani, este aceea că, în cele câteva decenii de când este profesor, nici un călimăneştean nu a dat în ultimii ani examen de admitere la Teatru. „Nimeni din Călimăneşti nu vine să dea la teatru. Şi Bibanul (n.r. Dem Rădulescu.) mă întreba: „De la tine, nimeni?”. Nu spun că dacă vin din Călimăneşti o să intre pentru că sunt eu acolo, dar am înţeles că liceul de aici are profil de ospătari sau ceva de genul… Nu este un obstacol, din contră, ar trebui să fie un avantaj. În Statele Unite ale Americii, studenţii la teatru şi film se angajează ca ospătari pentru a putea să-şi plătească orele de curs … Li se spune „actors”, eşti „actors”, pentru că şi în meseria asta îţi trebuie ţinută”, spunea artistul. „În Statele Unite ale Americii se joacă teatru din două motive. Fie actorii se pregătesc pentru cinematografie, fie actorii consacraţi plătesc să joace roluri în teatru, după ce s-au remarcat în film. În România se câştigă mai mult în cinematografie, dar infinit mai puţin decât se câştigă în SUA. De exemplu, pentru rolul pe care l-am jucat în filmul „De ce trag clopotele, Mitică?” am primit bani suficienţi pentru a-mi cumpăra un video. Cred că Pacino, de exemplu, ar fi putut să-şi cumpere un vagon de video-uri după un astfel de film” – a mai mărturisit Zamfirescu. Zamfirescu şi-a făcut ucenicia pe scena Casei de Cultură de la Călimăneşti şi a făcut senzaţie pe 27 martie 1966 în spectacolul „Dialog la distanţă”, când a uimit prin maturitatea şi originalitatea interpretării baladei „Meşterul Manole”. Este cunoscut în ţară şi străinătate pentru rolurile de excepţie din teatru şi film, care îi aduc distincţii şi medalii binemeritate cum ar fi: Ordinul „meritul cultural clasa a III-a”, 1984; premiul criticii „Cel mai bun actor al anului 1997”; Ordinul naţional pentru merit în grad de cavaler, 1997; diploma de excelenţă în cinematografia română.
Actor regizor, profesor universitar, rector al U.A.T.C , doctor în Arte, membru în juriul Festivalului Internaţional de Teatru Experimental de la Cairo-Cifet, autor a două volume „Actorie şi magie”, 2003, şi al volumului de povestiri „Catifea”, 2005. Din 2008 conduce cursul „Arta actorului” la U.N.A.T.C, coordonator de an şi actor la Teatrul Odeon. Actorul Florin Zamfirescu cu studenţii săi de la teatru vor derula, prin Tabăra Actorilor Studenţi, un proiect ce va viza prezentarea de spectacole pentru localnici şi turişti în perioada estivală a anului 2009.
Pe afară-i vopsit gardul...
Autorităţile locale din Călimăneşti s-au grăbit să-l cheme pe actor în Călimăneşti pentru a da numele său Casei de Cultură din localitate, dar nu s-au grăbit să şi renoveze clădirea pe care au pus firma cu numele artistului. Imobilul a fost vopsit doar pe părţile expuse la vedere, în timp ce partea din spate a clădirii arăta destul de rău. Tencuiala stă să cadă, iar locuitorii vorbeau că gunoiul din curtea Casei de Cultură ar fi fost ridicat cu câteva ore înainte de eveniment. Nici la interior, modificările nu sunt prea vizibile. Dotările au rămas ca şi acum 20 de ani, dar primarul Ilie Amuzan promite că lucrurile se vor schimba „Florin Zamfirescu face parte din patrimoniul naţional, nu exagerez cu nimic când spun acest lucru. Este o personalitate cu care noi ne mândrim, mi se pare absolut firesc ca acest edificiu, unde Florin Zamfirescu a debutat, să-i poarte numele. Eram sigur că proiectul va fi votat de consilierii locali. Casa de Cultură va intra într-un amplu proces de modernizare”, a precizat primarul Ilie Amuzan.
O mare familie de artişti
La manifestările care i-au fost dedicate, actorul a fost însoţit de familia sa, o familie de artişti, cum îi place să o prezinte, dar şi cea mai mare realizare a vieţii sale, aşa cum a mărturisit. De la mamă a moştenit pasiunea pentru poezie, tatăl său este cel care l-a dus pe scena unei case de cultură, iar sora, Raluca Zamfirescu, este şi ea o actriţă de succes. Viaţa personală i-a fost marcată de artişti. Primele două soţii au fost şi ele artiste, iar actuala soţie, Cătălina Mustaţă, este şi ea o mare actriţă. Copiii i-au călcat de asemenea pe urme. Vlad, fiul din prima căsătorie al lui Florin Zamfirescu cu o profesoară de pian, şi Ştefana, fiica sa din căsătoria cu actriţa Valeria Sitaru, au continuat tradiţia familiei. Şi noii intraţi în familie sunt tot artişti: Ştefana s-a căsătorit în anul 2005 cu un designer, iar Vlad s-a căsătorit cu o balerină. Acum, Florin Zamfirescu este un bunic cu doi nepoţi şi mai aşteaptă încă unul. Dincolo de scenă, Florin Zamfirescu mai are un rol care îi este deosebit de drag, acela de profesor şi rector al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale",
Cu ochii după Sile...
Cu mic, cu mare, locuitorii oraşului Călimăneşti s-au adunat marţi în curtea primăriei din localitate pentru a se întâlni cu Gigi Dumbravă, personajul interpretat de actor în telenovela Regina. Spre nemulţumirea celor care aşteptau să vadă cât mai multe dintre personajele lor preferate, la Călimăneşti, alături de Florin Zamfirescu, a ajuns doar Sile Nemaipomenitul. Acesta a reuşit să acapareze însă atenţia tinerilor lui fani, care s-au îngrămădit să-i ia autograf. În mulţimea de copii care aşteptau să se întâlnească cu personajele din telenovela lor preferată, existau şi câţiva care ştiau că actorul căruia vor ei să-i ia autograf s-a născut şi a crescut până la 18 ani în oraşul lor.
621 de ani de la atestare a Călimăneştiului
La 20 mai, cu începere de la ora 10.00, Sala de lectură a Bibliotecii Orăşeneşti „A. E. Baconsky” Călimăneşti a găzduit simpozionul: „621 de ani de atestare documentară a localităţii Călimăneşti”. În context a fost lansată şi Monografia oraşului Călimăneşti. Evenimentul s-a desfăşurat cu sprijinul Primăriei oraşului Călimăneşti, a Forumului Cultural Călimăneşti şi a Bibliotecii Orăşeneşti „A.E. Baconsky” din staţiune. Atestarea este adeverită de hrisovul din 20 mai 1388, emis de cancelaria domnească pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Hrisovul este publicat în „Document privind Istoria României”, veacul XIII, XIV şi al XV-lea. Întâlnim două variante: una mai lungă şi alta mai scurtă, care poartă însă aceeaşi dată: 20 mai şi ambele se referă la construirea Mânăstirii Cozia de Voievodul Mircea cel Bătrân. Din acest hrisov aflam, printre altele, preţioase informaţii care interesează şi oraşul nostru. În ambele variante ale hrisovului se precizează: „a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire”. În prima variantă, se consemnează aşezarea ei geografică: „la locul numit Călimăneşti, pe Olt”. Această precizare constituie prima atestare documentară a oraşului. Satul Călimăneşti avea o mare vechime, era cunoscut încă din veacul a IV-lea, pe când era şeful obştei săteşti Căliman, de la care ne-a rămas numele de „Calimăneşti”. În varianta scurtă a documentului, aşezarea are alt nume, „la locul numit Nucet pe Olt”, care corespunde actualei aşezări.”, spune dr. Gheorghe Mămularu, din Călimăneşti.
Vineri, 29 mai, începe cea de-a XXXIX-a ediţie a Târgului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez”. Vineri, la ora 16.30, la Satul de vacanţă „Stejari” se dă startul târgului prin evaluarea producţiei de ceramică şi selecţia lucrărilor pentru galeria de artă populară. Deschiderea oficială va avea loc sâmbătă, 30 mai 2009, la ora 10.00. Au fost invitaţi să participe la acest eveniment ceramişti din judeţele: Argeş, Bihor, Botoşani, Braşov, Dolj, Gorj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mureş, Maramureş, Olt, Suceava, Satu Mare, Timiş şi Vâlcea. Pe lângă produsele de ceramică, participanţii pot viziona şi un spectacol de folclor oferit de formaţii artistice din zonă. Primăria Horezu a pregătit si o recepţie pentru personalităţile care vor fi prezente la cea de-a XXXIX-a ediţie a „Cocoşului de Hurez”. Manifestările vor continua cu un colocviu cu tema „Ceramica de Horezu, istoric, caracteristici, evoluţie”, iar la Mânăstirea Hurez va avea loc festivitatea de premiere a concursului de creaţie. Duminica, 31 mai 2009, în ultima zi a „Cocoşului de Hurez”, cei prezenţi vor putea participa la programul de prezentare şi desfacere a produselor de ceramică. Târgul se închide la ora 20.00.
Duminică, 24 mai, de la ora 10.00, Căminul Cultural Grădiştea a găzduit manifestarea
culturală intitulată „Sărbători tradiţionale la români”, proiect de educaţie
interculturală care se adresează elevilor, cadrelor didactice şi membrilor
comunităţii locale. Proiectul a fost iniţiat de Inspectoratul Şcolar Gorj şi se
desfăşoară în parteneriat cu instituţii de învăţământ din judeţele Gorj,
Vâlcea, Dolj, Hunedoara şi Bucureşti. În cadrul spectacolului au evoluat formaţia
de fluieraşi de la Şcoala Generală Nr. 7 Petroşani, iar elevii Şcolii Generale
Săuleşti – Gorj au prezentat o suită de dansuri populare olteneşti şi
ţigăneşti, iar elevii de la Şcoala cu clasele I-VIII Dobricea din Grădiştea
s-au reunit într-un Grup vocal folcloric şi şezătoare, urmaţi de ceilalţi elevi
invitaţi din toate judeţele participante.
Stiri 
Tabere tematice pentru studenţii actori în staţiunea vâlceană.
Vineri, 29 mai, începe cea de-a XXXIX-a ediţie a Târgului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez”. Vineri, la ora 16.30, la Satul de vacanţă „Stejari” se dă startul târgului prin evaluarea producţiei de ceramică şi selecţia lucrărilor pentru galeria de artă populară. Deschiderea oficială va avea loc sâmbătă, 30 mai 2009, la ora 10.00. Au fost invitaţi să participe la acest eveniment ceramişti din judeţele: Argeş, Bihor, Botoşani, Braşov, Dolj, Gorj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mureş, Maramureş, Olt, Suceava, Satu Mare, Timiş şi Vâlcea. Pe lângă produsele de ceramică, participanţii pot viziona şi un spectacol de folclor oferit de formaţii artistice din zonă. Primăria Horezu a pregătit si o recepţie pentru personalităţile care vor fi prezente la cea de-a XXXIX-a ediţie a „Cocoşului de Hurez”. Manifestările vor continua cu un colocviu cu tema „Ceramica de Horezu, istoric, caracteristici, evoluţie”, iar la Mânăstirea Hurez va avea loc festivitatea de premiere a concursului de creaţie. Duminica, 31 mai 2009, în ultima zi a „Cocoşului de Hurez”, cei prezenţi vor putea participa la programul de prezentare şi desfacere a produselor de ceramică. Târgul se închide la ora 20.00.
