Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea, Nicolae Badea, a acordat un scurt interviu cititorilor Impact real, în care a povestit situaţiile dificile cu care se confruntă instituţia pe care o conduce. De asemenea, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de abandonul atât al copiilor de către părinţi, cât şi al părinţilor de către copii. Din cauza bugetului de austeritate prevăzut pentru anul 2012, directorul Badea a precizat că va fi destul de greu să facă faţă tuturor cheltuielilor, dar că are speranţa unei rectificări pozitive de buget. Impact real: Mai există locuri în centrele de plasament şi în centrele de îngrijire a bătrânilor? Mai sunt şi alte cereri, pe lângă cele depuse? Nicolae Badea: Şi dacă nu ar exista locuri, noi tot trebuie să găsim soluţii. În principiu, mai sunt locuri şi reuşim să facem faţa tuturor solicitărilor. În momentul actual, dacă ne referim la vârstnici, mai avem locuri şi pentru cei de peste 65 de ani, dar şi pentru cei cu handicap. În ceea ce priveşte copiii, sunt suficiente locuri. În cazul acestora se aplică şi măsurile alternative, cele de tip familial, plasamentul la asistentul maternal sau cel la alte persoane.
Impact real: Câţi beneficiari există în centrele de plasament şi în centrele de îngrijire a bătrânilor? Puteţi să ne prezentaţi o statistică pentru anul 2011?
Nicolae Badea: În cazul copiilor, avem un număr de 531 de plasamente la rude până la gradul 4, 88 de plasamente la alte familii sau persoane sau plasamente la persoane din alte judeţe - 23 de cazuri. În subordinea asistenţilor maternali avem 548 de copii, în total fiind 1.255 de copii care se află în plasament familial sau asistenţă maternală. În privinţa copiilor din sistemul rezidenţial sunt 507, mai avem alţi 10 însoţiţi de mame în centrul pentru victime ale violenţei şi în centrul maternal, dar şi 15 copii însoţiţi de mame. În privinţa vârstnicilor avem 543 de adulţi instituţionalizaţi, dintre care 50 de beneficiari se află în centrul de la Bistriţa. Impact real: În această perioadă geroasă de iarnă, au existat cazuri în care vârstnicii au avut nevoie de adăpost? V-a fost solicitat ajutorul? Nicolae Badea: Putem face faţă solicitărilor chiar şi cu acest frig. În această perioadă, am avut şi persoane adăpostite în centrele noastre. O parte dintre persoane au fost aduse de primari, iar cealaltă parte de poliţie. În momentul de faţă avem un centru de primiri urgenţe la Băbeni, cu 15 locuri, iar cele şase cazuri pe care le-am avut pe raza comunei Costeşti le-am adăpostit în centrul de la Bistriţa.
Impact real: Care este cea mai mare cerere? Nicolae Badea: Asistenţa este mai presantă atunci când este vorba despre adulţi, de persoanele în vârstă, unde cererea este extraordinar de mare. Practic, foarte mulţi vârstnici sunt abandonaţi. Au plecat „copiii” la muncă în străinătate şi nu au mai venit. Fenomenul migraţiei este de actualitate, la fel şi cel al părăsirii bătrânilor. Abandonul bătrânilor de către copii este mai mare decât abandonul copiilor de către părinţi. Se mai poate rezolva ceva doar prin îngrijirea lor la domiciliu. Aici se adaugă criza, sărăcia şi, în consecinţă, suntem asaltaţi noi. Noi le-am oferit o şansă şi am creat aceste centre pentru vârstnici, deşi nu este în atribuţia Direcţiei. Legal, aceste centre trebuie create de autoritatea locală. În acest fel am făcut centrul de la Bistriţa. O dată cu transformarea spitalului de la Bălceşti, iar ni s-a creat o oportunitate să se rezolve o parte din problema vârstnicilor. Mai sunt o serie de proiecte în derulare ale autorităţilor locale care o să mai preia vârstnicii cu nevoi. Trebuie să se ocupe şi compartimentele de protecţie socială ale primăriilor, altfel nu vom face faţă. Noi suntem un judeţ fericit, unde nu se stă pe liste de aşteptare decât foarte puţin, până la întrunirea comisiei. Există judeţe în care există şi 200-300 de persoane pe listele de aşteptare. Impact real: Anul trecut v-au rămas bani din bugetul acordat, aproximativ 8 miliarde, care au fost redistribuiţi de Consiliul Judeţean. Pentru anul 2012, bugetul este mult mai mic. Cum consideraţi că o să vă descurcaţi? Nicolae Badea: Este un buget foarte mic, insuficient. Ca o cifră comparabilă, este acelaşi cu cel din anul 2004. Comparativ cu anul 2009, când bugetul a fost de 535 de miliarde de lei vechi, în anul 2012 este cu 200 de miliarde mai mic, deci 335 de miliarde de lei vechi. Raportat la anul 2011, este cu un deficit de 35 de miliarde, deci este insuficient. Sperăm că va exista o rectificare de buget pozitivă, pentru că altfel nu se poate. Ne străduim să facem faţă, am asigurat în primul rând salariile. Anul trecut, din cauza unor proceduri mai greoaie a achiziţiilor publice, care au primit avizele cu 3-4 luni întârziere, iar timpul fizic nu mai permitea să se facă, o parte din suma care a rămas din achiziţiile neefectuate sau de la salarii, pentru că au mai plecat oameni, a fost returnată Consiliului Judeţean şi reorientată de acesta în alte scopuri.
Impact real: Unde întâmpinaţi mai multe probleme, în rândul copiilor sau al bătrânilor? Nicolae Badea: Probleme întâmpinăm în rândul copiilor mai ales, a crescut numărul copiilor abandonaţi mai ales în unităţile sanitare, în maternităţi. Comparativ cu anul 2010, aproape că s-a dublat numărul copiilor abandonaţi. În privinţa copiilor care intră în sistemul de protecţie, după 4-5 ani de trend descrescător s-a reluat intrarea într-un număr mai mare faţă de anii precedenţi. Sunt probleme în familii, iar noi aducem copiii în centrele de plasament, adică le oferim o măsură de protecţie. Problemele sunt rezolvabile, iar servicii avem. Ar trebui să mai existe şi la nivelul autorităţilor locale servicii de prevenire. Ideal ar fi să rezolvi problema acolo, în comunitate. Impact real: Ce părere aveţi despre noua lege a asistenţei sociale? Nicolae Badea: Legea asistenţei sociale este gândită prea repede, trebuia analizată mai mult, pentru a cuprinde cât mai multe elemente. Sigur, s-a gândit o lege-cadru, despre care se spunea că se va numi codul social, ulterior numindu-se Legea asistenţei sociale, dar anumite elemente cuprinse, probabil, se vor modifica în momentul în care se vor da legile subsecvente, care iniţial trebuiau să apară până la 31 decembrie 2011 şi nu au apărut nici până acum. Este foarte greu să corelezi încă 19 legi cu aceasta, a asistenţei sociale.
Impact real: Cum vă descurcaţi cu personalul pe care îl aveţi? Nicolae Badea: Extraordinar de greu. În momentul de faţă, avem peste 300 de posturi vacante, iar din cauza Ordonanţei 34 nu putem să angajăm personal decât în momentul în care pleacă şapte persoane, într-un procent de 15%. Nu este o măsură tocmai bună, pentru că sunt servicii unde, dacă îţi pleacă şapte asistenţi, poţi angaja doar unul în loc. Este aproape imposibil să funcţioneze trei ture, 365 de zile.
Impact real: Care este principalul motiv pentru care demisionează asistenţii sociali? Nicolae Badea: Salarizarea este foarte mică. La cei 1.500 de salariaţi, salariul mediu net este 770 de lei. Este greu ca un specialist să stea pe 600 de lei salariu, un medic sau un psiholog. Migraţia forţei de muncă spre alte domenii este foarte mare. Situaţia cea mai gravă este a specialiştilor şi a salariaţilor, iar la nivelul serviciilor rezolvăm toate problemele. Impact real: Care sunt centrele cu cei mai puţini beneficiari? Cum sunt distribuiţi beneficiarii în centrele existente? Nicolae Badea: Noi nu avem centre în care există mai mult de 75 de beneficiari, comparativ cu judeţele vecine, în care există centre şi cu peste 300 de beneficiari. Cu cât sunt mai multe persoane, cu atât problemele sunt mai multe şi nu le poţi gestiona aşa cum trebuie. Noi suntem foarte bine ancoraţi în servicii, sunt servicii mici, care pot fi foarte bine administrate şi care să ofere calitate.
Impact real: Aţi preluat Căminul de la Nicolae Bălcescu pentru persoane vârstnice. Aţi reuşit să-l puneţi în funcţiune? Câte locuri va avea? Nicolae Badea: A fost un proiect derulat prin Ministerul Muncii de Primărie, este finalizat ca investiţie iniţiată privind reabilitarea infrastructurii şi extinderea şi reabilitarea clădirii. Întrucât autoritatea locală nu are resursele necesare pentru întreţinerea unui centru social funcţional, s-a decis prin hotărârea Consiliului Local şi Judeţean să ni se aloce nouă căminul pentru a-l administra. Urmează să facem achiziţiile în ceea ce priveşte dotarea, împărţirea şi recrutarea personalului şi, probabil, în vară va funcţiona. Este prevăzut cu 28 de locuri, dar am fost şi am reevaluat posibilitatea măririi la 40 de locuri, prin cumularea unor servicii care se pot face la Milcoiu. Va fi dificil, deoarece există un buget de austeritate. Impact real: Observaţi interes din partea administraţiilor locale pentru susţinerea şi construirea unor astfel de centre? Nicolae Badea: Vorbind la modul sincer este în atribuţia lor să se preocupe, depinde de fiecare cât de interesat este să rezolve toate problemele, pentru că uneori este mai simplu să pui mâna pe telefon şi să suni Direcţia să vină să îl ia. Teoretic, ar trebui să intervină la factorii care au dus la cazul social, de exemplu, dacă o familie nu are lemne pentru a-şi încălzi locuinţa este mai uşor să îi asiguri o maşină de lemne, ca administraţie locală. Costul ar fi şi mai mic. În principiu, noi avem o colaborare bună cu primăriile, motiv pentru care am iniţiat de vreo doi ani dezvoltarea unor servicii în parteneriat, la modul în care solicitanţii sunt primăriile, iar noi suntem un fel de parteneri-consultanţi care sprijinim demersurile dânşilor. Ca exemplu vă pot da Primăriile din Fârtăţeşti, Buneşti, Drăgăşani sau Călimăneşti, cu care avem astfel de contracte de parteneriat, unde urmează să se înfiinţeze centre sociale. Sunt şi primari care au avut iniţiativa şi au luat proiecte europene pe care le-au derulat şi au înfiinţat servicii sociale, şi aici mă refer la Roeşti, Prundeni sau Scundu.
Ramona BĂLTEANU
Poliţiştii Secţiei 7 Poliţie Rurală Horezu au fost sesizaţi miercuri, 8 februarie cu privire la faptul că Ion Ş., din comuna Slătioara nu venise la domiciliul unei persoane pe care o îngrijea. Cu ocazia deplasării la faţa locului şi în urma primelor verificări, poliţiştii au stabilit că bărbatul plecase în jurul orei 04.00, spre pădurea din apropiere, în direcţia „Dealul Măgurii”. În dimineaţa zilei de 9 februarie poliţiştii au continuat căutarea bărbatului în zona deluroasă şi în jurul orei 12.30 au găsit cadavrul acestuia căzut în zăpadă, într-o zonă acoperită de rugi, pe culmea dealului Măgura. La examinarea exterioară a cadavrului nu au fost identificate urme vizibile de violenţă sau de altă natură şi a fost luată măsura transportării cadavrului la morga Spitalului Horezu, pentru efectuarea necropsiei. Din primele concluzii ale medicilor legişti a rezultat că infarctul miocardic şi refrigerarea sunt cauzele medicale ale morţii.
La data de 25 mai 2011 Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Olt a încheiat un contract de finanţare cu Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Direcţia Generală AM POS Mediu, în calitate de Autoritate de Management pentru realizarea proiectului “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Olt”, cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Valoarea totală a proiectului este de 32.305.913 lei (exclusiv TVA), echivalentul a 7.577.144,39 euro, , din care 80% este finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat şi trebuie finalizat la data de 31.12.2012. Proiectul vine în întâmpinarea necesităţii de schimbare a abordării managementului inundaţiilor, de la “acţiunea pasivă” la o “acţiune pro-activă”, în vederea reducerii atât a genezei potenţialelor dezastre cât şi reducerea vulnerabilităţii la inundaţii. Odată cu semnarea contractului de finanţare s-a trecut la implementarea respectiv realizarea celor patru componente ale proiectului. Astfel, până la sfârşitul anului 2011, s-a efectuat survolarea traseelor cursurilor de apă cu avionul, fiind realizată scanarea Laser pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic Olt. S-a realizat modelul digital al terenului pentru râurile Olteţ, Râul Negru, Olăneşti, Cibin, Hârtibaciu, Teslui, Topolog, Bârsa. S-au efectuat lucrări pe teren în vederea obţinerii bazei de date topografice necesară editării harţilor de inundabilitate în format GIS (geospaţiale), în procent de 77%. S-a realizat de asemenea modelarea hidrologică pentru o suprafaţă de 9403 kmp şi modelare hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate preliminar bi-dimensionale pentru 43 km şi uni- dimensionale pentru 821 de kilometri. Ca urmare a încheierii unor etape preliminare au fost întocmite hărţi de hazard la inundaţii (inundabilitate) pentru 888 de kilometri. Hărţile de hazard la inundaţii (inundabilitate) redau limitele zonelor inundabile şi alte elemente de detaliere (adâncimea apei, viteze sau debite) în cazul producerii unor viituri cu probabilităţile de depăşire de 0,2%, 0,5%, 1% şi 10%. Sunt realizate în condiţiile actuale de amenajare a bazinului hidrografic şi constituie variante de referinţă în faza de evaluare a efectelor generate de diferite scenarii de amenajare suplimentară prin care să se limiteze gravitatea inundaţiilor potenţiale în zonele critice. În anul 2012 se vor finaliza lucrările topogeodezice, studiile şi modelările hidrologice şi hidraulice pentru restul bazinului hidrografic Olt, în vederea obţinerii harţilor de hazard (inundabilitate) pentru 7849 de kilometri. Totodată, având ca punct de plecare hărţile de hazard la inundaţii, se va realiza cea de a doua componentă a proiectului “Elaborarea Planului de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor la nivelul bazinului hidrografic Olt”. Se va întocmi planul de măsuri structurale şi nestructurale, având în vedere analiza diferitor scenarii de amenajare pentru întregul bazin hidrografic Olt şi prioritizarea măsurilor necesare atingerea obiectivelor de management al riscului la inundaţii (măsuri preventive pe termen mediu şi lung şi măsuri de intervenţie pe termen scurt pentru reducerea efectelor inundaţiilor în zonele critice semnalate de hărţile de inundabilitate).
Un angajat al CF Râmnicu Vâlcea a sesizat miercuri poliţiştii Biroului Transporturi Feroviare cu privire la faptul că legăturile telefonice între staţiile CF. Govora - Băbeni fuseseră întrerupte. La faţa locului s-a deplasat echipa operativă a P.PT.F. Govora, care a constatat că autori necunoscuţi furaseră patru metri de cablu telefonic de la kilometrul 279 + 500. Fiind verificat perimetrul locului faptei, poliţiştii au identificat, la o distanţă de aproximativ 500 de metri, un grup de patru persoane care se deplasa către localitatea Mihăeşti. Poliţiştii au procedat la somarea acestora pentru a se opri, iar apoi, pentru că indivizii fugeau în continuare, un poliţist a făcut uz de armă şi a tras două focuri în plan vertical. O persoană din grupul urmărit a abandonat un sac, în care a fost identificat cablul telefonic. Ulterior, oamenii legii au reuşit imobilizarea celor patru persoane care nu s-au supus somaţiilor poliţiştilor, aceştia fiind: Adrian M., de 26 de ani, Octavian M., de 22 de ani, C. M., de 15 ani şi T.F., de 17 ani, toţi din municipiul Râmnicu Vâlcea. Cei patru sunt cercetaţi pentru furt calificat şi distrugere.
La data de 06 februarie a.c., poliţiştii din Râmnicu Vâlcea au fost sesizaţi pentru un furt din sediul unei societăţi comerciale, care se ocupă cu comercializarea de produse alimentare. Poliţiştii s-au deplasat la faţa locului şi au depistat-o, în interiorul magazinului, pe Clavoda M., de 21 ani, din comună Mihăeşti, care a sustras produse alimentare, în valoare de 316 lei.
După efectuarea unui control corporal efectuat tinerei, bunurile au fost recuperate şi predate reprezentanţilor societăţii comerciale.
Cladova M. este cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat şi riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 15 ani. (R.B.)
Stiri 
Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea, Nicolae Badea, a acordat un scurt interviu cititorilor Impact real, în care a povestit situaţiile dificile cu care se confruntă instituţia pe care o conduce. De asemenea, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de abandonul atât al copiilor de către părinţi, cât şi al părinţilor de către copii. Din cauza bugetului de austeritate prevăzut pentru anul 2012, directorul Badea a precizat că va fi destul de greu să facă faţă tuturor cheltuielilor, dar că are speranţa unei rectificări pozitive de buget.
