În urma unei întâlniri cu prefectul de Vâlcea, reprezentanţii Grupului de Zăcăminte Mamu-Oteşti au adus în discuţie problema apărută în comuna Guşoeni, unde drumul comunal 86 - Spârleni - Dealu Mare – Bălşoara şi şapte locuinţe din satul Dealu Mare au fost afectate de traficul greu care deserveşte Sonda 4335 Mamu. S-a stabilit ca Petrom Drăgăşani să îşi asume responsabilitatea de a suporta cheltuielile corespunzătoare expertizei pentru refacerea drumului şi a celor şapte case.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Florin Mitucă şi Romeo Cioc, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă. În cursul anului 2006, cei doi au pretins de la un denunţător suma totală de 40.000 de euro pentru ca, prin influenţa pe care au lăsat să se înţeleagă că o aveau asupra reprezentanţilor unei firme din Râmnicu Vâlcea, să-i determine pe aceştia să încheie un contract de prestări servicii cu o societate comercială din Timişoara în care denunţătorul avea calitatea de administrator. Firma din Râmnicu Vâlcea era antreprenorul general al lucrării „amenajare şi consolidare mal stâng Dunăre”, iar reprezentanţii acesteia aveau atribuţii de decizie legate de selectarea prestatorilor de servicii şi de încheierea unui astfel de contract, lucru care, în final, nu s-a mai realizat. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Timiş.
Poliţiştii judeţelor Mehedinţi şi Vâlcea au destructurat un grup infracţional care se ocupa cu fabricarea şi comercializarea ilegală a băuturilor alcoolice.
La începutul acestei săptămâni poliţiştii mehedinţeni au oprit în trafic, pe drumul naţional DN 67, sector Drobeta-Turnu Severin-Târgu Jiu, o utilitară în care au depistat cantitatea de 2.020 de litri de băuturi alcoolice îmbuteliate în flacoane de plastic de trei şi cinci litri. Întrucât cetăţenii C. Emilian, de 39 de ani, şi N. Marian, de 34 de ani, nu posedau acte de provenienţă a flacoanelor cu alcool, care nu aveau aplicate pe ele etichetele corespunzătoare şi nici banderole de marcaj, s-a dispus confiscarea lor.
Cercetările finalizate miercuri au scos în evidenţă faptul că băutura respectivă, destinată pieţei negre din Drobeta-Turnu Severin, fabricată din diferite arome, esenţe şi alcool etilic procurate de la persoane neautorizate, era produsă la domiciliul mamei liderului de grup, C. Emilian, din satul Coasta Cerbului, comuna Slătioara, judeţul Vâlcea. Cei doi bărbaţi sunt în continuare anchetaţi pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale de comerţ ilegal de produse alcoolice.
Casa Teatrului din Vâlcea, un vis frumos pentru vâlceni, un coşmar pentru Consiliul Judeţean.
Consilierii judeţeni au votat în ultima şedinţă alocarea a încă 4,79 milioane de lei din fondul de rulment al instituţiei pentru continuarea lucrărilor la noul sediu al Teatrului Anton Pann, în speranţa că, în sfârşit, actorii se vor putea muta în casă nouă. Termenul pentru darea în folosinţă a clădirii a fost din nou devansat pentru 15 aprilie, după ce, anul trecut, când s-a făcut reactualizarea costurilor pentru amenajarea teatrului , s-a anunţat că pe 1 martie 2009 se va tăia panglica la noul teatru.
Ultima tranşă…
Construcţia noului sediu al Teatrului „Anton Pann”, începută în 2005 prin modernizarea fostului Cinema Modern, a devenit o problemă serioasă pentru actuala administraţie a judeţului, problemă care aminteşte de povestea realizării Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”. Fie că vor, fie că nu, actualii şefi ai judeţului se văd obligaţi să bage mâna în bugetul Consiliului Judeţean pentru a finaliza construcţia. Valoarea reactualizată a lucrărilor necesare pentru reabilitarea fostului Cinematograf Modern pe post de teatru, a fost stabilită anul trecut la 18,74 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât valoarea proiectului în baza căruia s-a început lucrarea şi care se ridica la aproximativ 50 de miliarde de lei vechi. La ultima şedinţă a Consiliului Judeţean, consilierii au votat alocarea ultimei tranşe de bani pentru realizarea teatrului. Cele 4,79 de milioane de lei, provenite din fondul de rulment al instituţiei, ar urma să acopere toate cheltuielile necesare pentru finalizarea noului sediu.
Constructorii, ameninţaţi cu penalizări
Lucrările sunt într-o stare destul de avansată, însă preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, nu este deloc mulţumit de ritmul în care acestea se desfăşoară mai ales că, din 2005 şi până acum, inaugurarea teatrului a fost amânată de nenumărate ori „Eu am găsit această lucrare în momentul în care am preluat mandatul meu şi erau doar patru pereţi, atât şi nimic mai mult...", a precizat şeful judeţului. Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea i-a ameninţat pe reprezentanţii societăţilor Conexvil şi Proimsat, cele care se ocupă de construcţia noului sediu pentru Teatrul „Anton Pann”, că nu vor mai primi nici un ban dacă nu vor respecta contractul. Mai mult, în ultima şedinţă operativă, preşedintele CJ Vâlcea a spus că se gândeşte să perceapă chiar penalităţi pentru nerespectarea contractului, de 0,5 la sută din valoarea lucrării pentru fiecare zi de întârziere. „M-am întâlnit cu conducerea celor două societăţi, dar şi cu diriginţii de şantier. Voi aplica penalităţile de întârziere prevăzute în contract pentru nerespectarea termenului de punere în funcţiune. Nu mai decontez nici un leu până nu predau teatrul la cheie. Acestea sunt măsurile pe care le-am luat pentru urgentarea lucrărilor”, susţine preşedintele CJ. Nici consilierii nu sunt prea încântaţi de mersul lucrărilor la noul teatru şi chiar au propus conducerii CJ să treacă la înfiinţarea unei comisii de specialişti care să ancheteze modul în care au fost cheltuiţi banii statului.
Bani fără număr… peste proiectul iniţial
Nu este prima oară când autorităţile locale pompează bani pentru finalizarea clădirii Teatrului „Anton Pann”, însă firmele reuşesc să tărăgăneze lucrările. Până acum, fără banii din ultima tranşă, în noul sediu al Teatrului Anton Pann s-au investit aproape 14 milioane de lei, multe dintre lucrările executate nefiind prevăzute în proiectul iniţial. Ultima factură achitată constructorilor de Consiliul Judeţean se ridică la peste 2,3 milioane de lei, bani proveniţi tot din fondul de rulment al instituţiei. Construcţia teatrului trebuia finalizată în 2007 dar, din cauza inflaţiei şi a nenumăratelor greşeli care s-au făcut în realizarea proiectului, finalizarea ei s-a tot amânat. Astfel, construirea unei noi case a teatrului vâlcean, un vis mai vechi al iubitorilor de artă din judeţ, a devenit o adevărată povară pentru Consiliul Judeţean. Fondurile necesare pentru începerea construcţiei teatrului au fost obţinute printr-un credit bancar de 12,5 miliarde de lei, contractat de fosta conducere a Consiliului Judeţean din perioada 2000-2004, dar, în scurt timp, divizele au început să crească, devenind un sac fără fund pentru Consiliul Judeţean. Adrian Roman, directorul teatrului vâlcean, a afirmat în urmă cu câteva luni că noul teatru nu se aseamănă deloc cu clădirea bibliotecii judeţene. Acesta a precizat că nu au fost făcute lucrări cu preţuri exorbitante care să nu aibă utilitate.
Soluţia de criză, tot în criză
În 2007, când teatrul ar fi trebuit să fie dat în folosinţă, lucrările au stagnat luni bune, după ce muncitorii care săpau pentru a face demisolul, unde se află sala studio, au dat de apă şi au aşteptat ca proiectanţii să găsească alte soluţii. Apoi au dat de altă problemă: proiectantul a uitat de ceea ce era cel mai important: dotarea teatrului, adică partea tehnică a scenei, de la decoruri până la instalaţia electrică, a cărei capacitate trebuie mărită pentru a suporta refectoarele, instalaţia de sunet, ambientul etc. Actuala conducere a CJ a învăţat totuşi ceva din greşelile predecesorilor şi, astfel, a decis înfiinţarea unui comandament care are sarcina de a superviza lucrarea. Astfel, în fiecare zi de joi, comandamentul, în frunte cu preşedintele Ion Cîlea sau vicepreşedintele Romulus Bulacu, se prezintă pe şantier, împreună cu antreprenorul lucrării, Petre Bădârcea, arhitectul Cristinel Vlad şi directorul teatrului, Adrian Roman, pentru a se asigura că termenul nu va mai fi depăşit. Se pare că efortul a fost inutil, deoarece constructorul a ,,ratat” şi ultimul termen.
Autofinanţare pentru plata utilităţilor
Că Teatrul Anton Pann a devenit o corvoadă pentru autorităţile judeţene o demonstrează şi faptul că, în urmă cu câteva săptămâni, Ion Cîlea le-a pus în vedere celor de la teatru că trebuie să găsească o modalitate de a plăti măcar o parte din facturile care urmează să fie emise pentru utilităţi (electricitate, gaze, apă curentă, căldură) din fonduri proprii. Bugetul instituţiei de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean însumează fondurile alocate de Consiliul Judeţean şi banii proveniţi din veniturile proprii, cele din urmă rezultând „tradiţional” din vânzarea de bilete la spectacole şi, foarte rar, din sponsorizări sau din închirierea sălii. Deocamdată, conducerea teatrului Anton Pann nu a găsit nici o alternativă viabilă pentru a acoperi o parte din costul utilităţilor mai ales că, în urma vânzării de bilete, nu se vor strânge niciodată bani suficienţi pentru a mai face şi alte investiţii necesare în cadrul instituţiei. „Eu am spus întotdeauna că teatrul este o instituţie scumpă, din momentul în care decizi că vrei aşa ceva pentru judeţul sau oraşul tău. Deocamdată vorbim despre nişte costuri pe care nici măcar nu le ştim, pentru că nici nu ne-am mutat în noua clădire. Este o temă de gândire, dar vom putea lua nişte hotărâri serioase doar în iarna care va urma. Deocamdată este prea curând pentru a emite păreri şi planuri de bătaie”, precizează Adrian Roman.
Un vis prea scump
În prezent, Teatrul Anton Pann funcţionează într-un spaţiu închiriat la Casa de Cultură a Sindicatelor. Această locaţie a fost proiectată să asigure doar minimum de dotări, respectiv cabine pentru actori, pentru că trebuia să găzduiască doar spectacole asigurate de trupe în turneu prin ţară, astfel că spaţiile sunt total inadecvate funcţionării unui teatru profesionist, care are stagiune permanentă. Cinematograful Modern a trecut din administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatare a Filmelor „România Film” în cea a Consiliului Judeţean Vâlcea prin H.G. 1245 din 7 noiembrie 2003, firma Arhinet Plus SRL câştigând selecţia pentru realizarea proiectului. Clădirea, care a adăpostit până în 2006 cinematograful Modern, ajunsese într-o stare deplorabilă în momentul în care a trecut „în ograda” Consiliului Judeţean Vâlcea. Înainte de cinematograf, pe terenul unde se ridică acum casa Teatrului Anton Pann a fost cândva Teatrul Adreani, care funcţiona şi ca cinematograf, şi ca teatru. Prin proiectul iniţial al noului teatru se dorea să rămână sub acelaşi acoperiş şi cinematograful Modern dar, în final, s-a renunţat la această idee.
Inaugurare costisitoare
O altă problemă cu care se va confrunta în curând Teatrul Anton Pann este generată de apropierea evenimentelor culturale care ocazionează inaugurarea noii clădiri în care actorii îşi vor desfăşura activitatea. Potrivit directorului Adrian Roman, inaugurarea teatrului va fi împărţită în două importante etape: una tehnică şi una artistică. Astfel, după satisfacerea rigorilor impuse de inaugurarea propriu zisă a edificiului, va urma inaugurarea artistică – eveniment deosebit care va marca începutul unei noi perioade în cultura vâlceană şi care va avea loc probabil în apropierea deschiderii stagiunii teatrale, în a două jumătate a lunii septembrie. La această manifestare unică vor participa invitaţi speciali din toată ţara care vor fi martorii unui spectacol deosebit pus în scenă de actorii consacraţi ai Teatrului Anton Pann. Organizarea acestui eveniment important va însemna de asemenea cheltuieli deosebite ce vor implica masa, cazarea şi transportul invitaţilor. „Totul costă mult, iar arta nu aduce foarte mulţi spectatori, din păcate, cel puţin la Vâlcea. Motivul principal este acela că arta încă nu este promovată îndeajuns şi nu este văzută aşa cum trebuie nici la Vâlcea, dar nici la nivel naţional”, spune Adrian Roman.
Doi procurori vâlceni sunt în prag de pensionare. Preşedintele Traian Băsescu a semnat săptămâna trecută 80 de decrete pentru eliberarea din funcţie a unor magistraţi, dintre care 53 sunt judecători, 26 procurori, iar unul ca urmare a unei demisii. Printre magistraţii care se pensionează se numără şi procurorii vâlceni Emil Paraschiv şi Maria Nemoianu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
Stiri 
Poliţiştii judeţelor Mehedinţi şi Vâlcea au destructurat un grup infracţional care se ocupa cu fabricarea şi comercializarea ilegală a băuturilor alcoolice.
Casa Teatrului din Vâlcea, un vis frumos pentru vâlceni, un coşmar pentru Consiliul Judeţean.
Doi procurori vâlceni sunt în prag de pensionare. Preşedintele Traian Băsescu a semnat săptămâna trecută 80 de decrete pentru eliberarea din funcţie a unor magistraţi, dintre care 53 sunt judecători, 26 procurori, iar unul ca urmare a unei demisii. Printre magistraţii care se pensionează se numără şi procurorii vâlceni Emil Paraschiv şi Maria Nemoianu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea. 
