 De Mihai ROMAN
Opoziţia din Vâlcea va fi singura răspunzătoare pentru pierderea alegerilor la nivel de judeţ şi de municipiu, dacă acest lucru se va întâmpla. Ideile antideluviene, menţinute de anumiţi politicieni cărora le-a plăcut întotdeauna să stea în umbră şi să tragă sforile pentru numirea sau destituirea colegilor lor, sunt vinovate pentru debandada care mocneşte în această perioadă în opoziţie. Dacă la PDL singurul vinovat pentru singulara „ieşire din rândul politic” este fostul primar, Mircia Gutău, în opoziţie, interesele mărunte sapă de la temelie interesul de partid, iar ideile despre politică ale unora, care afirmă că de aceea sunt la putere, pentru a-şi „aranja” copiii, dar şi pe ei, ar putea da bătăi de cap tandemului Ponta – Antonescu. În cazul în care eforturile PSD + PNL, ţinându-l de capătul braţului, dar nu prea aproape, şi pe amicul PC vor eşua în 2012, cu alegeri comasate sau nu, acest lucru se va datora în mare măsură sforarilor locali şi nu lui Traian Băsescu, pe care toată masa opozanţilor s-a obişnuit să-l ţintească acuzator cu arătătorul. Motivul este că jalea şi aleanul unor bine-poziţionaţi dinozauri politici sunt mai importante pentru ei decât o eventuală victorie a USL. Aşa s-a ajuns ca atacurile în presă bine ţintite asupra liderului PSD de la municipiu, Ion Matei, şi asupra altor persoane vocale din partid, printre care şi vicepreşedintele PSD, Constantin Pîrvu, să aibă drept sursă comenzile interesate ale unui „coleg” al acestora de partid care este disperat de câteva luni bune că va pierde călduţul post unde a stat ascuns în ultimii patru ani, la umbra unei figuri politice populare printre vâlceni. Secretul disperării şi al faptului că, în locul unităţii, personajul care poate deveni în curând de tristă amintite printre vâlceni preferă să-şi atace propriii colegi de partid în loc să lupte împreună cu ei pentru victoria finală a USL este foarte simplu: Ion Matei a avut marele „tupeu” – în opinia sforarului – de a cere, în schimbul sprijinului politic acordat lui Emilian Frâncu, două posturi de viceprimar în loc de unul. Drept urmare, la Consiliul Judeţean Vâlcea, ambele posturi de vicepreşedinte ar urma să revină liberalilor, în cazul unei victorii în alegeri, ceea ce i-ar lăsa pe dinafară atât pe vicepreşedintele Romulus Bulacu, dar şi pe Dumitru Persu. Posturile sunt atât de călduţe, mai ales pentru că nici măcar nu trebuie să te oboseşti să candidezi pentru ceva, ci numai să umbli prin târg cu candidatul, purtându-l ca pe un steag victorios, iar între timp te poţi ocupa liniştit de avantaje de genul blocării licitaţiilor pentru avantajarea firmelor preferate în transportul în comun sau de strângerea de „taxe de protecţie”, aşa că merită să faci orice în criza de acum, inclusiv să-ţi îngropi propriii colegi de partid.
USL-ul mai face, în această perioadă, încă o greşeală importantă, deşi,
la ultima sa vizită la Vâlcea, Victor Ponta le-a atras atenţia
subalternilor săi că nu ar vrea să mai audă de asemenea manevre: sunt
puşi pe liste, pentru a fi promovaţi în funcţii eligibile doar indivizi
care nu s-au remarcat până acum decât ca obiecte de decor în
organizaţie, în timp ce politicienii vocali sunt eliminaţi, de teamă să
nu cumva să ia locul… sforarilor. Motivul este simplu: dincolo de
gargara bălmăjită pentru fraieri, cum să listele de candidaţi la
Parlamentare şi cele de consilieri locali şi judeţeni se vor face pe
criterii de… competenţă, adevărul este că singura lege după care mai
funcţionează în ziua de astăzi partidele este… legea banului, ca să nu
ne scape cumva gura şi să pronunţăm cuvântul „şpagă”, hulit de toţi, dar
practicat de majoritatea. Aşa se face că la Consiliul Local şi la
Consiliul Judeţean, deja, se poartă negocieri pentru vinderea posturilor
de consilieri, pentru câteva sute de milioane scaunul, deşi la Primăria
Râmnicului USL nu are, deocamdată, certitudinea obţinerii unui rezultat
satisfăcător. În plus, pentru a câştiga alegerile de anul viitor, PSD
şi PNL, care stau deja de mult timp în opoziţie şi au avut timp să bea
şi ultima picătură de apă rămasă la teşcherea, ar trebui să ia măcar de
această dată în considerare posibilitatea de a promova şi persoane pe
criterii de competenţă, nu doar pe criteriul grosimii portofelului şi
rapidităţii cu care fişicurile pot trece din buzunarele candidaţilor
duşi cu vorba în cele ale sforarilor de partid. Să ne aducem aminte,
bunăoară, de cazul lui Dumitru Tărăşenie care, după ce a fost stors de
social-democraţi până la ultima picătură, a fost aruncat în afara
partidului, ca o măsea stricată, dar şi de cazul lui Dan Mazilu, pentru
care liderii PSD au alergat în teritoriu aproape la fel de mult ca şi
pentru ei, dar rezultatul a fost că banii au fost în final mai
importanţi decât politica, iar acum UNPR are şanse reale de a racola o
parte dintre primarii din sudul judeţului. În ciuda scăderii drastice de
popularitate a puterii, acestea sunt argumente care pot face ca
opoziţia să dea cadou alegerile viitoare tot PDL-ului, iar manevrele de
culise să taie din start şansele unora dintre candidaţii care luptă în
această bătălie „pe viaţă şi pe moarte”, cum este Emilian Frâncu, cel
care poate rata tot, în cazul pierderii alegerilor de la municipiu.
|
Editoriale 
