• Mulţi străini au auzit de minunile de la Mânăstirea Frăsinei din localitatea Muereasca. Şi budiştii din China şi Japonia vin în pelerinaj pe meleagurile vâlcene. Femeilor le este interzis prin legământ să urce la mânăstire. Cine îndrăzneşte să încalce legământul Sfântului Calinic sfârşeşte în chinuri groaznice.
Cei care vor să viziteze Mânăstirea Frăsinei, una cu un specific unic în România, pentru că în incinta acesteia au voie doar bărbaţii, ajung la destinaţie pe un drum modernizat. Ion Ungureanu a reuşit să stabilizeze drumul, pentru ca mânăstirea să poată fi uşor de accesat, iar turiştii să se poată bucura de unicitatea acestui locaş de cult, Mânăstirea Frăsinei, care se află pe raza teritorială a administraţiei publice locale. „Atât pentru noi, cât şi pentru ţară este un obiectiv de interes turistic monahal. Este vizitată de foarte mulţi oameni din judeţ, din ţară, şi eu am considerat că acest lucru ar fi o prioritate, să insistăm şi să modernizăm această biserică, pentru a mulţumi turiştii care o vizitează şi, de ce nu, în acest fel să putem atrage mulţi alţii. Am considerat că ar putea fi o modalitate bună de a dezvolta din punct de vedere economic localitatea.”, a spus primarul localităţii Muereasca.
Mânăstirea Frăsinei reprezintă pentru mulţi credincioşi locul de comuniune a omului cu Dumnezeu. Nenumăraţi râvnitori după împărăţia cerurilor şi-au aflat în aceste singurătăţi rostul vieţii lor pământeşti. De la ei s-au inspirat mulţimi de ucenici, dintre care unii au îmbrăţişat viaţa călugărească, iar alţii au dus în casele şi familiile lor Duhul de viaţă sfântă al iubitorilor de Dumnezeu din această sfântă aşezare. Mânăstirea Frăsinei este singura din România ale cărei tradiţii sunt similare celor de la Muntele Athos. Legământul Sfântului Calinic este respectat cu stricteţe aici, iar slujbele încep în fiecare zi la miezul nopţii. Pragul acestui locaş a fost trecut de pelerini din întreaga lume, inclusiv de budişti veniţi din China sau Japonia. Cu toate acestea, accesul femeilor este interzis prin legământ, iar încălcarea sa atrage pedepsirea vinovatei. Tot aici se fac exorcizări în mare taină şi doar ţinând post. În fiecare lună, mii de pelerini trec pragul mânăstirii. „Recordul“ a fost înregistrat în Postul Paştelui, când numărul acestora a fost mai mare de 3.000. Pe drumul îngust şi şerpuitor spre locaşul de cult câteva semne atenţionează: „Accesul femeilor oprit “. Cu doi kilometri înainte de mânăstire, la „biserica de jos“, cea pentru femei, în locul în care s-a aflat odinioară piatra de legământ cu blestemul gravat în litere chirilice, există astăzi un panou vopsit în albastru şi alb: „Acest Sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă de partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea, sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor tot fericitul bine. „Calinic, episcopul Râmnicului, Noului Severin, 17 ian. 1867“. Exista o legendă, o poveste spusă de un bătrânel, conform căreia mânăstirea a fost fondată de un călugăr tânăr şi frumos, după care veneau femeile să îi ceară sfat, iar el, din dorinţa de curăţie şi de despătimire, a fugit în masiv. Dumnezeu i-a poruncit să facă o biserică în locul în care s-a aşezat, dar el ar fi ezitat, spunându-i lui Dumnezeu că, dacă va face biserica, vor veni femei peste el şi îl vor tulbura. Atunci, Dumnezeu i-a promis că femeile nu vor avea voie să vină la acea biserică. Şi un actor celebru, Dragoş Pâslaru, şi-a găsit liniştea la Mânăstirea Frăsinei. Bătut în Piaţa Universităţii pentru că protesta împotriva regimului instalat după înlăturarea lui Ceauşescu, actorul Dragoş Pâslaru a renunţat la viaţa lumească şi s-a călugărit, în anul 1990, la Mânăstirea Frăsinei din judeţul Vâlcea, sub nunele de „fratele Vasile". La mânăstire a lucrat la sectorul zootehnic, apoi ca bucătar, iar acum fostul actor este şeful cancelariei Mânăstirii Frăsinei. În dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, fratele Vasile are calitatea de victimă. În urmă cu câţiva ani, un poliţist l-a vizitat pentru a-i lua declaraţii. Călugărul nu şi-a acuzat călăii, iar anchetatorul a consemnat în procesul-verbal doar atât: „Am luat coarnele plugului Dumnezeiesc şi sufletul meu a iertat tot“. Alături de Mircea Diaconu, a jucat în „Secvenţa”, apoi, în „Drumeţ în calea lupilor”, unde a interpretat un rol de excepţie, reprezentând una dintre căpeteniile legionare. În „Ochi de urs” a avut-o ca parteneră pe cunoscuta soprană Daniela Vlădescu. Dragoş Pâslaru a jucat şi în piese de teatru. Mânăstirea Frăsinei este cunoscută şi pentru izvorul Sfântului Calinic, a cărui apă nu se strică precum aghiasma şi este binefăcătoare şi vindecătoare. R.B.
• Mulţi străini au auzit de minunile de la Mânăstirea Frăsinei din localitatea Muereasca. Şi budiştii din China şi Japonia vin în pelerinaj pe meleagurile vâlcene. Femeilor le este interzis prin legământ să urce la mânăstire. Cine îndrăzneşte să încalce legământul Sfântului Calinic sfârşeşte în chinuri groaznice.
