Index
Producatorii de mere, exasperati de pretul oferit la punctele de colectare

Evaluare utilizator: / 2
SlabExcelent 
Data publicarii: 03-10-10
tony_si_andra_conecini-mere_maldaresti_26.jpgProducătorii de mere din Vâlcea sunt împinşi uşor, uşor spre faliment de preţul practicat la punctele de colectare existente în diferite zone ale judeţului. Interesaţi doar de merele de uz industrial, pentru marmeladă, reprezentanţii Anabella au coborât preţul de achiziţie la 20 de bani/kg, împingându-i pe fermieri să îşi arunce marfa la porci.

Plantaţie mare, faliment sigur

Începută în 1992 ca o afacere de familie, plantaţia Conecini din Măldăreşti a ajuns acum pe mâna lui Tony Conecini, un medic bucureştean. Acesta a pus profesia în „cui”, a abandonat jobul de la o firmă farmaceutică şi s-a dedicat, de mai bine de trei ani, cultivării merelor de soi. Pe aproape un hectar, familia Conecini a plantat trei soiuri de măr, certificat, şi încearcă să facă pomicultură ecologică. Cu o vreme capricioasă, dar şi cu lipsa unei pieţe de desfacere, munca lui Tony Conecini pare una sortită eşecului, însă bucureşteanul revenit pe plaiurile natale ale Măldăreştiului nu vrea să se dea bătut. „Sunt destule necazuri. Înţeleg că în acest an s-au redus subvenţiile din partea statului român. Nici preţurile practicate de Anabella la punctele de colectare nu mi se par unele cinstite. Ei caută doar mere de uz industrial şi nu oferă decât 20 de bani pe kilogram. Pe piaţa hipermarketurilor nu poţi intra, pentru că preferă să importe marfa. Nu mi-a rămas decât varianta comercializării directe în pieţele din Bucureşti. Am reuşit să vând la 3-4 lei kilogramul, dar asta presupune un efort destul de mare din partea noastră. Am încercat să produc şi un suc natural din mere, fără conservanţi. Este mai mult în stadiu experimental deocamdată. Am vândut în câteva rânduri suc produs de noi la târgurile de produse tradiţionale şi a avut succes. Mă gândesc să investesc 200 de milioane de lei vechi într-o instalaţie de procesare a merelor şi să dezvolt mai mult afacerea aceasta”, spune capul familiei Conecini. Chiar şi cu necazurile pricinuite de ploile din această vară, Tony şi Andra Conecini estimează că vor avea o producţie de 5-6 tone de mere. Cu care nu prea au ce face, ţinând cont de preţul infim acordat la punctele de colectare.

Primarul Dragu a trecut şi el pe pomicultură

Primarul comunei Măldăreşti, Ionel Dragu s-a trezit de vreo doi ani interesat de aceeaşi afacere ca şi noii săi vecini. Numai că investiţia făcută în achiziţionarea a 6000 de metri pătraţi de livadă şi stropirile succesive din acest an l-au cam sărăcit pe edil. „Speram şi eu ca preţurile de la punctele de colectare să mai crească. În anii trecuţi se acordau chiar şi 80 de bani pe un kilogram. Acum este prăpăd cu preţul acesta. Am băgat 18-20 de milioane de lei vechi numai în stropirea merelor. Chiar şi aşa, am 20 de meri care s-au uscat. Nu-mi rămâne decât să bag recolta la siloz şi să o scot pe piaţă după 1 ianuarie”, afirmă Ionel Dragu.

Preţ mai bun în Ungaria

Faţă de preţurile acordate în bătaie de joc de procesatorii din România, ca şi de lipsa de interes a lanţurilor de hipermarketuri din România, în alte zone ale Uniunii se găsesc cumpărători pentru merele româneşti. Astfel, în Ungaria, preţul oferit de câteva lanţuri de magazine pentru merele de soi din România este de 15-20 eurocenţi, în funcţie de calitatea mărfii. Lipsa unei asociaţii profesionale a pomicultorilor din zonă, ca şi dezinteresul statului de a încuraja o ocupaţie tradiţională omoară din start dezvoltarea afacerii dincolo de limitele ţării, problema principală a micilor pomicultori fiind transportul.

Marius Jianu

 

SCRIEŢI UN COMENTARIU

Codul de securitate
Actualizează

< Precedent   Urmator >
Ziare E-ziare.ro | Ziare

RSS Ştiri