În comuna Berislăveşti se află un valoros monument de arhitectură feudală târzie, mânăstirea cu acelaşi nume, ctitorie a boierului Sandu Bucşenescu şi a soţiei sale, Maria, care necesita de mai mult timp reabilitare şi restaurare. În acest sens, administraţia locală din Berislăveşti a întocmit documentaţia proiectului de consolidarea şi reabilitare a mânăstirii de la Berislăveşti: „Referitor la mânăstire, chiar zilele trecute am vorbit cu stareţul şi mi-a spus că proiectul este eligibil, şi s-a aprobat finanţarea. Stareţul şi-a asumat el semnarea contractului, pentru că este un băiat care chiar îşi doreşte modernizarea mânăstirii şi a luptat pentru acest proiect”, afirmă primarul Ion Buşagă.

Promovarea turismului, o prioritate pentru administraţia locală

Oamenii acestor locuri sunt oameni frumoşi, mândri de localitatea lor, care îndrăgesc frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural şi istoric. Toate acestea îi conferă comunei Berislăveşti un potenţial turistic remarcabil. Berislăveştiul face parte din mănunchiul minunatelor aşezări ale Ţării Loviştei pline de farmec, constituind cea mai importantă zonă sub aspectul turismului montan, în primul rând din cauza potenţialului turistic natural, de o mare spectaculozitate, precum şi datorită patrimoniului istoric. Primarul afirmă că punerea în valoare a potenţialului turistic este unul dintre principalele obiective ale administraţie locale. Parte a Depresiunii Loviştea, aşezată la poalele Masivului Cozia, comuna Berislăveşti are în apropiere şi câteva monumente arhitectonice, cum ar fi: Mânăstirea Berislăveşti, Castrul Roman Rădăcineşti, fostul schit Scăuieni şi Cabana Cozia din masivul Cozia, toate fiind în măsură să stârnească interesul turiştilor pentru această zonă. Drumul către Cabana Cozia este un traseu fermecat. Plai străvechi, spaţiul vâlcean Berislăveşti, aşezat pe albia pârâului Sălătrucel este o zonă cu potenţial nu numai cultural şi turistic, dar şi economic, cu un trecut bogat, încărcat cu date şi fapte, unde se găsesc plasate cele şapte sate care intră în componenţa localităţii: Berislăveşti, Stoeneşti, Scăueni, Dângeşti, Brădişor, Robaia sau Rădăcineşti, sate care vin să întărească existenţa milenară a localităţii. Localitatea este atestată documentar la 9 iunie 1507, când, într-un hrisov, domnitorul Radu cel Mare întăreşte aceste moşii unor boieri de încredere.