Păuşeşti Măglaşi era denumită şi „ţara măglaşilor”

 Breaking News

Păuşeşti Măglaşi era denumită şi „ţara măglaşilor”

Păuşeşti Măglaşi era denumită şi „ţara măglaşilor”
mai 23
15:09 2018

De oriunde ar veni, îndreptându-se spre Băile Olăneşti, călătorul străbate un spaţiu geografic marcat de istorie îndelungată. Mărturii din epoca etnogenezei fixează acest trecut, al măglăşilor în vremuri imemoriale, dar cu puternice ecouri în contemporaneitate pentru întreaga Vale a Olăneştiului.

Drumul spre Olaneşti şerpuieşte printre dealuri trufaşe şi urcă apoi spre Munţii Căpăţânii lăsând de-o parte şi de alta păduri care trec prin toate tonurile de verde ale primăverii, adăpostind frunţile cărunte ale dealurilor şi oferind peisaje inedite ale reliefului local. Satele localităţii Păuşeşti Măglaşi se răsfiră alene pe văi şi dealuri. Aşezarea este dominată de dealul Purcăreţului la miazănoapte, de Cheia la apus şi de dealul Buneştilor la miazăzi, având case aşezate cuminţi pe văile domoale, care coboară dinspre pădure şi închid aşezarea ca într-o cetate. Unul dintre aceste dealuri măreţe desparte localitatea de împărăţia sării de la Ocnele Mari. Aici, vreme de sute de ani, moşnenii din Păuşeşti au cărat de peste deal bolovanii de sare pe care îi vindeau apoi în iarmaroacele din sud, făcând troc în schimbul cerealelor sau, uneori, pentru câteva parale în plus. Bieţii tăietori de drobi de sare care transportau şi depozitau bolovani de sare s-au numit „măglaşi”. La origine au fost ţărani liberi, moşneni din satele Păuşesti, Coasta, Buneşti, Teiuş, Stoeneşti, Cacova, Zmeurăt sau Dobriceni. Toate aceste sate aşezate în jurul minei de sare de la Ocnele Mari se supuneau obligaţiilor drastice impuse de boieri, iar prestarea muncii la salină era condiţia stabilită de boierii locului, esenţială pentru păstrarea proprietăţii şi libertăţii. Cu timpul, obligaţia de a scoate sarea de la Ocnă, numită maglă s-a transformat într-o îndeletnicire, aceea de valorificare a bulgarilor de sare atât în satele din regiunea de sud a Olteniei, cât şi în ţinuturile dinspre Dunăre. Un munte de sare au cărat măglaşii de peste deal, de la Ocnele Mari, lăsând pe „Drumul Sării”, spre Dunăre lacrimi amare, trudă şi sudoare.

Păuşa, frumoasa care a dat numele localităţii

 Despre „măglaşi” se povesteşte cu respect şi admiraţie. Se spune că erau bărbaţi vânjoşi şi puternici, care s-au purtat totdeauna ca nişte viteji, „magla” fiind o îndatorire mult prea dură, pe care moşnenii o făceau cu dârzenie, pentru păstrarea proprietăţii şi libertăţii, iar comerţul cu bulgari de sare a fost o prelungire fireasca a efortului supraomenesc făcut de măglaşi. Pe drumul trist al sării, până la Dunăre, truda măglaşilor era istovitoare şi destul de primejdioasă. În nopţile de iarnă spintecate de viscol, la marginea potecilor ieşeau la pândă haitele de lupi. De aceea, maglaşii purtau întotdeauna deasupra desagilor burduşite cu bulgări de sare o măciucă groasă din lemn de corn, iar în partea din faţă, pe şeaua calului era pus cu sfinţenie un topor bine ascuţit. Ei nu plecau la drum niciodată fără să aibă în preajma lor un câine ciobănesc, adus de la bacii de pe Muntele Buila: „În nopţile fără lună, când pe drumul amar al sării bântuia crivăţul, de multe ori rămâneau după atacul lupilor doar oase, bulgarii de sare, câinii şi caii sfâşiaţi de lupi. Nimic nu i-a înspăimântat niciodată pe măglaşi, care, vreme de secole şi-au urmat destinul de pălmaşi ai sării”, reiese din vechile înscrieri ale localităţii Păuşeşti Măglaşi. Legendele locului mai spun că în sat a venit din munţi o femeie frumoasă, care, în fiecare zi căra de la Ocnele Mari grămăjoare de bulgari de sare pe care-i aşeza în colţuri făcute din pânză tare de cânepă pe care le vindea la şosea, aproape de cârciuma din localitate. Grămăjoarele se numeau „megle”, de aici vine si numele de „măglaşi”, iar pe femeie o chema Păuşa. De aici bătrânii satului spun că vine numele localităţii: „Păuşeşti Măglaşi”.

Modernizare  „Drumului Soarelui”,  benefica pentru turismul valcean

Turismul porneşte cu dreptul, la Păuşeşti Măglaşi. Aici natura a fost darnică, iar Dumnezeu a avut grijă să desemene în peisajul localităţii dealuri şi văi, a înzestrat-o cu fâneţe şi ogrăzi, i-a conturat un fir de apă grăbit prin mijlocul aşezării, i-a dat parfumul florilor de tei şi i-a plăsmuit o istorie încrustată adânc în cronicile scrise ale acestui ţinut. Primarul Alexandru Dediu realizează importanţa turistică pe care o deţine acest culoar de sub munte şi spune că proiectul dezvoltării drumului mănăstirilor de sub munte, „Drumul Soarelui” este unul foarte important pentru localitate. Va susţine în continuare proiectul şi crede că viitorul întregului judeţ este turismul. În opinia sa, povestea măglaşilor trebuie redată actualei generaţii, fiindcă „Drumul Sării” drumul pe care măgalşii duceau bulgării de sare pescarilor din Giurgiu, Calafat şi Zimnicea a fost cunoscut vreme de mai multe secole. Centrul de informare turistică este argumentul în sprijinul acestei afirmaţii. Pentru construcţia lui şi demararea unei astfel de activităţi, administraţia locală a atras fonduri europene. Centrul de informare turistică este amplasat în imediata vecinătate a Mănăstirii Sărăcineşti, într-o zonă intens circulată. El are menirea de a pune în valoare potenţialul turistic al comunei şi de promovare a obiectivelor şi traseelor turistice care deservesc întreaga zonă omogenă, alcătuită din staţiunea balneară Băile Olăneşti, Păuşeşti Măglaşi, Vlădeşti, Buneşti, Stoeneeşti, Bărbăteşti, Costeşti, Muereasca şi staţiunea balneară Călimăneşti: „Prin acest proiect se face cunoscută turiştilor zona Băile Olăneşti, inclusiv izvoarele termale, apoi avem localitatea Cheia, cu Mănăstirea Iezer-Pahomie, către Stoeneşti este Mănăstirea Jgheaburi, spre Vlădeşti Mănăstirea Lacul Frumos, iar la Buneşti facem pe cât putem cunoscută tuturor aşezarea şi minunata „Sărbătoare a căpşunului”. Întreaga zonă reprezintă un sector economic care dispune de un valoros potenţial turistic de dezvoltare, neexploatat suficient, care poate deveni o sursă de atracţie pentru turişti. Asta însemnă investitori, locuri de muncă bine plătite şi dezvoltarea localităţilor”, a precizat prim-gospodarul Alexandru Dediu.

CLAUDIA SCHIOPU

Despre autor

Claudia Schiopu

Claudia Schiopu

Articole similare

0 Comentarii

Nu sunt comentarii

Vrei sa fii primul care comenteaya acest articol?

Scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *

Special

Magazinele dedicate șoferilor de camioane- truck shop-urile

Viața de șofer pe camion nu este una ușoară. Cei care practică această meserie spun că fie îți place, fie nu, nu există loc de compromis.

Românilor le place să parieze pe loterii internaţionale

Românilor le place să parieze pe loterii internaţionale, mai ales pe cele online, de când ele au devenit o alternativă la extragerile oferite de Loteria Română: 5/40, 6/49, Noroc, Super Noroc, Joker şi Noroc Plus.

 

Evoluția linei Samsung Galaxy S: Top 4 cele mai distincte inovații ale uneia dintre cele mai de succes game de telefoane din lume

Anul 2010 a reprezentat momentul în care Samsung a devenit cu adevărat un colos pe piața telefoanelor mobile, în sensul că prin anunțarea lui Samsung Galaxy S, compania Coreeană a reușit să aducă pe piață un smartphone care să rivalizeze, într-adevăr, monopolul pe care Apple îl avea deja încă din 2007 prin al său Iphone.

 

Cum sa iti protejezi casa- Solutii inteligente pentru o locuinta comoda si sigura

Odata ce devii proprietarul unei case, este important sa iei toate masurile necesare pentru a-ti proteja casa de diversele tipuri de daune care pot aparea.

 

Cu siguranță te-ai săturat de clasica ținută de iarnă, formată din pantaloni groși, pulovere și cizme îmblănite.

Stirile pe zile

mai 2018
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Ultimele comentarii

Fie că bunul D-zeu și Maica Sf., împreună cu ocrotitorul,acestor ținuturi,,,,,,SF.si marele mucenic////Grigore Decapolitul""'''''sa vă...

Ma bucur tare mult sa vad un om concentrat pe productie si locuri de munca....

De ce nu isi "arondeaza" de pilda...Tomsaniul? Pentru ca "corb la corb nu-si scoate ochii?...iar...

Sunt Popescu Gabriel fostul Director al Caminului Balcesti ceea ce a-ti scris despre mine este...

Doar ca noi, cei care traim in sudul judetului nu vrem sa devenim groapa de...

Bună, acesta este un comentariu. Pentru a începe moderarea, editarea și ștergerea comentariilor, te rog...