Alt Guvern, altă lege: elevii cu media 5 după Evaluarea Naţională nu vor mai fi obligaţi să meargă la şcoli profesionale

Noul premier desemnat, Ludovic Orban, a prezentat măsurile pe care vrea să le adopte în situaţia în care guvernul său va fi învestit. Pentru educaţie, promisiunile sunt multe: elevii cu media sub 5 nu vor mai fi trimişi la şcoala profesională, curriculum nou pentru liceu, corectarea încrucişată a lucrărilor de la examenele naţionale 2020, extinderea programului „Masă caldă în şcoli”, sau debirocratizarea învăţământului. Totodată, propusă în fruntea Ministerului Educaţiei este Monica Anisie, profesor de limba română la Liceul Tudor Vianu din Capitală, absolventă a Universităţii din Bucureşti, cu două diplome de master, una în Management educaţional şi cea de-a doua în Integrare europeană şi problematică socială.

Ea a ocupat funcţiile de inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar Bucureşti (2009-2011), secretar general adjunct la Ministerul Educaţiei (2011-2012), consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale (2012-2014), director Inspecţie şcolară şi apoi director general în MEN (2014-2016), secretar de stat (2016 – 2017) şi mai apoi din nou consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Din luna iulie este preşedinte al PNL Sector 2 şi a iniţiat diferite proiecte, printre care „Educaţie la puterea 2”. Prioritatea generală a PNL este de a asigura un cadru normativ previzibil şi stabil în sistemul de educaţie. Pe termen scurt, PNL va lua doar măsurile urgente, cu caracter reparatoriu sau care pot creşte calitatea procesului educaţional, fără a genera instabilitate pentru elevi, profesori sau societate. Ulterior, obiectivul PNL va fi punerea în practică a viziunii şi strategiei din proiectul „România Educată”. Demersul de operaţionalizare a acestei strategii va respecta aceleaşi principii de consultare a societăţii şi a experţilor din domeniu.

Obiective generale: 

  1. PNL va prioritiza componenţa de echitate şi abordările pedagogice centrate pe elevi/studenţi, în scopul de a combate cele trei mari crize din educaţia românească: rata ridicată de părăsire timpurie a şcolii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naţionale şi internaţionale, precum şi rata de analfabetism funcţional măsurată la vârsta de 15 ani. Scopul este să prevenim apariţia unei noi generaţii „pierdute”, până la implementarea unei reforme profunde, pe termen lung. 
  2. În vederea corelării programelor de studii cu cerinţele de pe piaţa muncii se vor dezvolta parteneriatele cu partenerii socio-economici, cu scopul dezvoltării programelor din învăţământul profesional dual şi cel universitar, astfel încât să existe corelarea într-o măsură mai mare cu economia reală şi cu priorităţile pe termen mediu şi lung ale României. 

Priorităţi pe termen scurt:

  1.       Învăţământul preuniversitar:

·        Realizarea unei analize, împreună cu ministerele de resort, care să conducă la adaptarea legislaţiei specifice şi sprijinirea autorităţilor publice locale în vederea realizării condiţiilor pentru obţinerea cu celeritate a avizelor şi autorizaţiilor sanitare şi de securitate la incendiu pentru unităţile de învăţământ.

·        Refacerea capacităţii administrative a Ministerului Educaţiei prin evaluări ale personalului şi ocuparea prin concurs a funcţiilor. Organizarea concursului de directori pentru anul 2020 şi limitarea practicii de delegare în interesul învăţământului. 

·        Adoptarea planului-cadru şi realizarea programelor pentru învăţământul liceal prin continuarea efortului de reformă curriculară;

·        Realizarea de urgenţă a documentelor în vederea demarării licitaţiilor pentru manualele şcolare, pentru a nu repeta greşelile trecutului, iar generaţia de elevi care acum este în clasa a VII-a sa nu mai fie una de sacrificiu;

·        Revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrărilor la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele;

·        Revenirea la legislaţia de organizare a Evaluării Naţionale anterior măsurilor de direcţionare forţată în învăţământul profesional al elevilor care nu obţin media 5 în procesul de admitere în învăţământul liceal;

·        Compatibilizarea evaluărilor naţionale cu programele şcolare, respectiv cu evaluările din timpul anilor de studiu;

·        Debirocratizarea activităţii cadrelor didactice prin reducerea numărului de „hârtii” şi promovarea calităţii în educaţie prin realizarea unui act educaţional bun şi centrat pe nevoile elevului;

·        Aplicarea efectivă a metodologiei pentru combaterea segregării şcolare;

·        Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi factorii educaţionali (elevi, părinţi, profesori, sindicate);

·        Extinderea etapizată a programului „Masă caldă” şi creşterea calităţii programelor de „After-school” publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil;

·        Profesionalizarea carierei didactice prin demararea programului de masterat didactic în cele mai adecvate universităţi;

·        Extinderea programelor de învăţământ profesional-dual prin adecvarea cadrului instituţional existent şi stimularea parteneriatului cu mediul privat, pentru nivelele de calificare 3, 4 şi 5;

·        Iniţierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor şi a cadrelor didactice şi pentru finanţarea transportului şcolar intrajudeţean.

·        Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educaţie şi focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învăţare şi pentru managementul educaţional.

  • Învăţământul universitar:

·        Iniţierea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităţilor din calculul deficitului public naţional, permiţând universităţilor realizarea de investiţii necesare pentru menţinerea competitivităţii.

·        Asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea de alegeri corecte şi imparţiale la nivelul conducerii universităţilor;

·        Crearea de mecanisme funcţionale, prin armonizarea eforturilor instituţionale deja existente şi a bunelor practici la nivel naţional, pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor;

·        Recredibilizarea studiilor doctorale şi dezvoltarea activităţilor de cercetare prin implicarea specialiştilor din ţară şi din străinătate pentru eliminarea culturii plagiatului şi creşterea calităţii, conform standardelor internaţionale. Demararea imediată a evaluării şcolilor doctorale, pe baza metodologiei agreate cu ARACIS şi Consiliul Naţional al Rectorilor;

·        Sprijinirea universităţilor pentru a-şi dezvolta strategiile de internaţionalizare, prin adoptarea unui cadru strategic la nivel naţional în acest domeniu, care să includă măsuri de recompensare a acelor instituţii care vor fi parte a aplicaţiilor selectate în cadrul apelului pentru Universităţi Europene sau care au performanţe deosebite la nivel internaţional.

  •       Cercetare – Inovare:

·        Majorarea bugetului dedicat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare şi asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate pentru susţinerea atât a cercetării aplicative şi a inovării, cât şi a cercetării fundamentale şi de frontieră;

·        Atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experţi internaţionali, pentru a elimina potenţialele conflicte de interese;

·        Iniţierea unei evaluări a institutelor naţionale de cercetare şi dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naţionali de competitivitate;

·        Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare şi de creare a unei reţele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituţiile publice din regiune; 

·        Asigurarea condiţiilor necesare continuării şi finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanţare şi participare naţională şi europeană: 

.   Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP – integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP şi CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării şi dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creşterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât şi pentru investitorii în activităţile de CDI;

. Centrul Internaţional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mari (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme. 

Elena BUDI

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *