Cula Bujoreanu şi Cula Duca, incluse într-un program de promovare culturală

Cula este o locuinţă-turn fortificată, parte a unui program arhitectural de apărare răspândit în sud-estul Europei, în Balcani, în perioada cuprinsă între secolele al XVII-lea şi al XIX-lea. 

Au fost odinioară peste 50 de cule care străjuiau falnice actuala Oltenie. Astăzi se mai păstrează doar foarte puţine dintre acestea, iar un proiect cultural îşi propune să împiedice căderea acestor clădiri – monument în uitare. Proiectul „Cule în Lumină” este dedicat cunoaşterii şi aprecierii unora dintre cele mai valoroase construcţii ale Olteniei, care au apărat şi cultivat sute de ani stilul de viaţă, obiceiurile, istoria şi legendele acestei regiuni încărcată de istorie.

Grupul CEZ a lansat în România un program de recunoaştere a rolului istoric pe care culele l-au avut pentru dezvoltarea culturală şi socială a comunităţilor de la nordul Dunării, în parteneriat cu cercetătorii de la Institutul Naţional al Patrimoniului. Proiectul prezintă ultimii martori ai acestui program arhitectural, atât de bogat reprezentat în vremurile de demult în provinciile istorice din sudul ţării. Culele răspândite pe teritoriul României reprezintă un anumit tip de locuinţă fortificată, cu volumetrie simplă şi compactă, cu plan pătrat sau dreptunghiular, având două sau trei nivele, cu rol de apărare, dar şi de locuire permanentă. Amplasate în zona de deal, izolate, pe locuri care conferă o bună vizibilitate asupra teritoriului înconjurător, ele au fost construite începând cu sfârşitul secolului al XVII-lea de mica boierime din mediul rural, pe fondul stării de nesiguranţă determinată de expediţiile de jaf ale paşalelor turceşti rebele de la sud de Dunăre, în contextul incapacităţii domniilor fanariote de a asigura protecţia teritoriilor aflate la depărtare de capitală. Toate culele au numeroase caracteristici de apărare şi elemente de fortificaţie: ziduri foarte groase, scări interioare care fac legătura dintre niveluri, uşi întărite, guri de tragere şi diferite ascunzători. Câteva dintre cule au îmbrăcat o formă de expresie arhitecturală şi artistică de un farmec aparte, reprezentată de foişorul de inspiraţie brâncovenească, prezent la ultimul etaj, loc de bună petrecere şi de belvedere. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX aceste cule unice au devenit o sursă majoră de inspiraţie pentru stilul neoromânesc.

Proiectul prezintă, în format digital, sub forma unui website interactiv, toate informaţiile disponibile despre ultimele cule din România. Culele vor fi evaluate în cadrul unei competiţii jurizată de experţi şi istorici iar, în final, vor fi selectate 10 dintre ele, cu valoare arhitecturală şi istorică, care au cel mai mare potenţial turistic, pentru care studenţi arhitecţi de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti vor realiza propuneri creative de evidenţiere a valorii lor arhitecturale. Publicul are posibilitatea să contribuie la îmbogăţirea informaţiilor despre ele şi să voteze la rândul lui culele care vor fi incluse în propunerile de proiecte de conservare. În plus, vor fi organizate tururi ghidate pentru prezentarea acestora celor interesaţi, cu scopul de a creşte potenţialul turistic al întregii zone şi chiar de a le include într-un circuit turistic regional.

În proiect sunt incluse printre alte numeroase cule şi Cula Tudor Vladimirescu din satul Cerneţi, comuna Şimian, judeţul Mehedinţi, Cula Duca din comuna Măldăreşti, judeţul Vâlcea, Cula Bujoreanu din comuna Bujoreni – Vâlcea şi Cula Gheorghe Tătărescu din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţ Gorj. Elena BUDI

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *