Avem nevoie de unitate naţională

Într-o Românie şi aşa şubrezită de privatizările haotice şi furtul sistematic din bani publici, practicat la scară largă în ultimii 30 de ani, sperietura provocată de coronavirus printre politicieni poate fi realmente fatal pentru economia locală. Într-o astfel de situaţie, avem nevoie de unitate naţională şi de politicieni care să nu îşi mai închipuie că reprezintă un singur partid politic, cu micile sale metehne şi interese meschine, ci întreaga populaţie a României. În loc de asta, vedem în continuare că economia este în derivă, ca un vas fără echipaj şi cu toţi pasagerii bolnavi de holeră, iar politicienii nu se mai opresc din bâlbâială, după ce au rămas blocaţi în aceleaşi mici interese personale şi în frustrarea că nu le mai pot realiza.

Administraţia prezidenţială trimite comunicate halucinante, din care aflăm că preşedintele României este profund preocupat de relansarea economică a Uniunii Europene după pandemie, dar mai ales de alocarea unor suma mai mari pentru economiile Germaniei şi Franţei, având pe această temă şi o convorbire telefonică cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Din comunicat aflăm că preşedintele Klaus Iohannis „a pledat pentru un buget european puternic, consistent şi flexibil. În acest sens, Preşedintele României a subliniat că, în opinia sa, volumul viitorului buget al UE trebuie să ţină cont de noile circumstanţe economice în care se află Uniunea. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a accentuat importanţa Politicii de Coeziune şi a Politicii Agricole Comune, care trebuie folosite pe deplin pentru reconstruirea economiilor europene, acestea fiind importante instrumente de investiţii. Prin urmare, preşedintele României s-a pronunţat pentru un nivel crescut al alocărilor pentru cele două politici şi pentru un cadru de implementare mai flexibil, astfel încât statele membre să poată adapta sprijinul financiar la nevoile lor specifice”.

Un nivel crescut al fondurilor pentru Politica Agricolă Comună înseamnă automat majorarea subvenţiilor agricole, iar politica agricolă se ştie deja că înghite prin sistemul complex de subvenţii şi alte stimulente financiare, circa jumătate din bugetul comun al UE. Altfel spus, este cea mai grasă vacă de muls din perspectiva banilor europeni. Ţările care încasează regulat cele mai mari subvenţii agricole prin PAC sunt Germania şi Franţa, aceasta din urmă înghiţind, ea singură, 20% din totalul subvenţiilor. La polul opus, doar ţările baltice primesc subvenţii mai mici pentru agricultură decât România. Ironia sorţii face ca o bună parte din subvenţiile primite de România să meargă tot spre agricultori din Germania, Franţa, Austria sau Italia, care au dezvoltat la noi exploataţii agricole.

Iohannis nu pare interesat să ceară în mod expres ajutor pentru România, şi nici măcar nu a menţionat posibilitatea egalizării subvenţiilor la hectar pentru agricultura românească în raport cu cele pentru marile state precum Germania, Franţa, Olanda sau Italia, lucru care ar trebui să fie valabil într-o Uniune Europeană unde se presupune că toate ţările ar trebui să aibă drepturi egale. Printre altele, această inechitate în subvenţionarea agriculturii este responsabilă pentru faptul că produsele agricole româneşti sunt de multe ori la rafturile supermarketurilor mult mai scumpe decât cele importate, deşi România este eminamente o ţară agrară. Concurenţa este astfel viciată pe piaţa europeană între agricultori, pentru că un producător agricol din România încasează o subvenţie de 190 de euro la hectar, în timp ce unul din Franţa, de pildă, primeşte 420 de euro. Problema pare să nu-l intereseze, însă, şi pe preşedintele nostru, interesat doar ca cele două ţări care iau cei mai mulţi bani din felia de 65 de miliarde de euro anual să ia în viitor şi mai mulţi, iar îi România, ţara pe care o conduce, oamenii ar trebui să se spele în continuare pe mâini, să stea în casă, şi eventual să voteze obligatoriu PNL, partidul pe care Iohannis îl reprezintă. Ceilalţi sunt „ciuma roşie” sau, pur şi simplu nu există, pe principiul că dacă mie şi clanului meu ne este bine, după noi poate să vină potopul.  ,

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *