Comuna Goleşti este în pericol. Alunecările de terenuri produse în urma ploilor din 2014 se accentuează, iar peste cincisprezece familii trăiesc un coşmar. În satul Drăgăneşti, în urma ploilor abundente, două văi s-au unit aproape cu pârâul Sâmnic. Oamenii stau cu teama că, în fiecare clipă li se vor prăbuşi casele, iar noaptea dorm pe rând, cu grija că se poate întâmpla o nenorocire. Terenul a alunecat pe o suprafaţă considerabilă, iar unele locuinţe stau pe buza prăpastiei. Vieţile celor care trăiesc în acest sat le sunt puse în pericol la fiecare ropot de ploaie mai puternic. Primarul Dumitru Ropină spune că cetăţenii au făcut potecă la primărie, rugându-l să intervină. Din păcate, situaţia acestor familii nu pare să aibă curând o rezolvare deoarece, în urma sesizărilor făcute de administraţia locală nu a răspuns nici o instituţie sesizată. „Am înaintat plângeri instituţiilor competente, dar nu s-a întâmplat nimic. În acest sat, cincisprezece gospodării sunt în pericol de a fi înghiţite de apele Sâmniculul, iar casele stau pe buza prăpastiei. Avem adrese făcute atât către Prefectură, cât şi către ABA Olt şi SGA. După inundaţiile din anul 2014, SGA a trimis utilaje pentru decolmatarea pârâului Sâmnic, dar lucrările s-au făcut pe unde a fost mai uşor de intrat cu utilajul, nu şi în această zonă. În urma adreselor pe care primăria le-a făcut, în vara anului 2016, reprezentanţii acestor instituţii au venit în teren, au constatat situaţia, dar nu ne-au mai dat răspuns. Vom face din nou adrese, dar cetăţenii din acel sat trăiesc continuu cu teama că, după o ploaie mai puternică le pot aluneca gospodăriile în apă. Nu ştiu ce să le mai spun oamenilor care au crezut că eu le voi schimb soarta şi le-am promis acest lucru în campanie, însă, din motive independente de voinţa mea, situaţia nu se poate rezolva. Fondurile din bugetul local sunt insuficiente, iar pentru un astfel de proiect trebuie decizia mai multor instituţii. Este greu când nu te sprijină nimeni, vin doar în timpul campaniei pentru voturi şi promisiuni”, spune primarul din Goleşti, Dumitru Ropină.

Alunecarea de teren din satul Poeniţa ameninţă să înghită două locuinţe

În satul Poieniţa, două familii locuiesc în cele două gospodării ameninţate de prăpastie. În anul 2014, în urma unui ropot de ploaie au scăpat nevătămaţi ca prim minune, după ce un perete al unei gospodării s-a prăbuşit. Oamenii nu pot să îşi mai repare casele până când nu se intervine în zonă pentru stabilizarea malului şi nici nu au rude la care să meargă, dacă rămân fără locuinţă. Primarul spune că administraţia locală a trimis adrese Prefecturii, în care explica situaţia şi cerea finanţare pentru remedierea situaţiei: „Avem două case în satul Poieniţa unde temelia caselor este în aer, iar zidul uneia dintre case este în râpă. Reprezentanţii instituţiilor abilitate au venit, au constatat şi au plecat, dar nu s-a luat nici o măsură”, spune primarul din Goleşti, Dumitru Ropină.

Marcela Popa, o localnică în vârstă care locuieşte în satul Poioeniţa de când se ştie ne spune că, din 2014, an de an, terenul pe care se afla casa ei alunecă la vale şi nimeni nu o ia în semnă. Şi vecinii femeii sunt disperaţi de cate ori începe să plouă, pentru că ştiu că terenul poate acoperi oricând casele lor. Noaptea, tanti Marcela doarme în fânarul din curte, unde şi-a pus un pat şi un godin pentru a se încălzi în nopţile geroase: „Îmi doresc să se facă ceva, încât să îmi rămână şi mie restul de casă. Pământul a luat-o la vale în urma unei ploi puternice care a căzut în vara lui 2014. Acum doi ani a venit prefectul la noi, s-a închinat de cum a văzut situaţia, şi a plecat. Cu ce sunt eu de vină că am casa aici, dacă aici m-am născut? Mă rog la Dumnezeu seara să nu plouă, că ne este frică, murim în râpa asta. Şi eu, dar şi vecinii ne-am mutat lucrurile în fânar, ca să putem dormi nopţile. Am îmbătrânit din cauza acestei supărări. Toată casa este zguduită, este prăpădită, fiecare odaie este crăpată. Mă doare sufletul de casa mea pentru care am agonisit leu cu leu. Nu am unde să mă duc. Mă rog la Dumnezeu să mor mai repede, asta mi-a mai rămas. Prefectul a venit cu nişte doamne care au luat proba solului şi, ca să poată ajunge jos, în râpă, le-am dat o scară pentru a coborî. Ne-au minţit, s-au prefăcut că vor să ne ajute, dar cum au venit, aşa au şi plecat. Ca să îmi fac camerele acestea sub fânar m-am împrumutat la două bănci şi un CAR. Sunt împrumutată până peste cap şi, dacă mor, nu are ce să mai ia banca, deşi casa este şi asigurată”, ne spune plângând tanti Marcela.