Cu foarte puţine zile înainte de alegerile interne la nivel naţional, liberalii din toată ţara probabil că au aceeaşi senzaţie pe care trebuie să o fi încercat naufragiaţii de pe Titanic, exact înainte de scufundare. Favoriţii cursei interne, Ludovic Orban şi Cristian Buşoi arată în mod cât se poate de clar că liberalii şi-au cam epuizat valorile, din moment ce aceste opţiuni sunt singurele pe care le mai pot oferi românilor. Culmea este că nici unul dintre cei doi candidaţi nu va mai putea emite pretenţii la Primăria Capitalei, şi cu atât mai puţin la preşedinţie, dacă anumite structuri decid că Iohannis nu va mai putea face lifting politic suficient încât să nu i se vadă ridurile amatorismului în faţa alegătorilor.

De ce le va fi greu celor doi să revină în „politica mare”? Pur şi simplu pentru că şi-au dat deja la un moment dat testul de eficacitate şi au picat lamentabil, atunci când s-au retras înainte chiar de a se lua startul în precedenta campanie pentru Primăria Capitalei. Probabil că, la acea dată, cei care îi coordonau au considerat că Buşoi avea să îşi terfelească imaginea pierzând ruşinos în faţa Gabrielei Firea, iar pe Orban au fost unii – şi aici mă refer în primul rând la preşedintele Iohannis – care nu au vrut să apuce să îşi ia avânt politic. Între cei doi va exista probabil o competiţie reală, dar lipsa de charismă a ambilor va face ca PNL să meargă în continuare spre fundul prăpastiei. Cu oricare dintre ei pe post de conducător, liberalii vor continua să scadă în sondaje.

Mai este maximum un an pentru ca PNL să găsească un lider adevărat, capabil să recâştige încrederea alegătorilor şi, eventual, să coalizeze în jurul său cât mai multe forţe de dreapta, pentru că acesta ar fi singurul mod prin care liberalii i se mai pot opune acum gigantului PSD. PNL are drept singură şansă la următoarele alegeri unificarea dreptei, dar, pentru un asemenea vis, foarte greu de îndeplinit, este nevoie de o locomotivă politică reală, nu de una de jucărie sau telecomandată de pe margine. În cazul în care partiduleţele mici de dreapta vor continua să participe independent la alegeri, liberalii şi confraţii lor vor fi nevoiţi să stea cel puţin două cicluri electorale pe tuşă, până când îşi învaţă lecţia profesionalizării politice.

Cine este vinovatul principal pentru situaţia aproape ruşinoasă în care a ajuns PNL acum, dar şi restul partidelor de dreapta? Nimeni altul decât preşedintele Iohannis, care a simţit nevoia de a controla complet acest partid şi, în acest scop, a impus în ultimii ani doar lideri mai slabi decât el, deşi lucrul acesta era destul de greu de realizat. De data aceasta, nici Iohannis nu mai este sigur pe scaunul său de candidat pentru al doilea mandat, atâta timp cât a reuşit să se facă de râs în primul, aşa că liberalii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să se desprindă de imaginea sa şi să pornească pe un nou drum.

În privinţa influenţelor iohaniste, este destul de clar că Buşoi este, în aceste alegeri interne pupilul preşedintelui şi marioneta ascultătoare a anumitor servicii. Problema este că un asemenea personaj nu ar putea atrage nici măcar simpatia propriilor vecini, dar pe cea a tuturor liberalilor din ţară.

Pe de altă parte, Ludovic Orban este un politician ceva mai experimentat, dar care a preferat întotdeauna să stea în umbra altora, culegând doar roadele funcţiilor deţinute, fără să se remarce prin acţiuni concrete în favoarea oamenilor. Cu Buşoi preşedinte nu este greu de presupus că PNL va trebui să meargă în continuare pe linia trasată de Iohannis, care deja îi deranjează pe liberalii cu experienţă, în timp ce cu Orban la cârmă se pot întâmpla tot felul de lucruri neprevăzute, pentru că PNL va fi nevoit să îşi caute o figură puternică pe care să o susţină, poate chiar în afara partidului. Şi, pentru că Tăriceanu este aproape singurul politician român care mai poate schimba astăzi balanţa puterii, este posibil să fie şi primul curtat de un PNL condus de Orban. Rămâne, însă, de văzut dacă va renunţa la siguranţa unei alianţe cu cel mai mare partid din România, PSD, pentru a se înhăita cu mateloţii liberali care sunt foarte ocupaţi acum să scoată cu pompele apa din corabia gata să se scufunde. Fie cu Buşoi, fie cu Orban, soarta corăbiei PNL este oricum pecetluită, singura necunoscută rămâne durata de scufundare. La Titanic a durat 2 ore şi 50 de minute. La PNL estimăm că va dura ceva mai mult, dar rezultatul va fi acelaşi.