În încercarea disperată de a lupta împotriva propriilor colegi, conducerea PSD, şi aici ne referim, evident, la singurul decident din partid, Liviu Dragnea, a făcut o greşeală monumentală. De fapt, mai multe: prima a fost aceea că a crezut că un asemenea partid poate fi condus la fel cum era condus pe vremuri Partidul Comunist, adică pe persoană fizică, negândindu-se nici o clipă că ar putea exista pe undeva, prin vreun colţ uitat al sediului de partid vreun individ precum Grindeanu, care refuză să se mânjească singur cu noroi doar pentru că şeful suprem îi spune că trebuie să ia asupra lui toate greşelile şi punctele imposibil de rezolvat din programul de guvernare.

A doua greşeală, mult mai importantă decât prima a fost aceea că Dragnea şi-a arătat indiferenţa totală faţă de alegători, fiind aproape să dea o parte importantă din Transilvania pe mâna ungurilor, cu acte în regulă, trecute prin Parlament. Dacă nu se isca acel scandal imens, la aflarea acestei veşti, probabil că PSD nu ar fi avut nici o jenă în a aproba pe genunchi toate cererile aberante ale ungurilor, în detrimentul unităţii naţionale.

Ceea ce probabil că nu ştie Dragnea este faptul că multe, foarte multe dintre voturile care l-au propulsat să devină al doilea cel mai important om din stat, după Iohannis au fost date PSD-ului tocmai pentru că românii din Ardeal au avut impresia că un asemenea partid mare nu va mai agrea nici un fel de înţelegere sau guvernare comună cu UDMR, fiind capabilă să elimine acest pseudo-partid din viaţa politică românească. Acum, aceşti oameni îşi dau seama, poate prea târziu, că nici măcar PSD nu îi poate apăra de steagul unguresc. De aici s-ar putea să vină, la următoarele alegeri, decăderea masivă a PSD, care se credea până acum stăpân peste România cel puţin pentru încă două mandate.

Cu Grindeanu plecat la Timişoara, Dragnea a găsit de cuviinţă în ultimele zile să inventeze cu ajutorul canalelor media prietene tot felul de poveşti referitoare la motivul forţării demisiei acestuia şi depunerii moţiunii împotriva propriului partid, deşi nici unul dintre motivele invocate nu stă în picioare, tocmai pentru că au fost lansate după ce Grindeanu nu mai are acces la microfonul Guvernului, pentru a putea să se apere împotriva denigrărilor.

Perioada următoare va fi una tulbure pentru PSD, mai ales pentru că este la mâna preşedintelui Iohannis şi, de la Cotroceni va veni, cel mai probabil, cea mai mare surpriză posibilă, în zilele următoare, adică forţarea formării unui nou Guvern fără PSD.

Pentru Ponta şi Grindeanu, deşi mişcarea politică pe care au făcut-o în ultimele zile pare la prima vedere a fi una sinucigaşă, în realitate le va fi benefică, pe termen lung, pentru că deschide posibilitatea formării unui nou partid, unul care să poată atrage atât nemulţumiţii din PSD – şi vor fi din ce în ce mai mulţi din aceştia – cât şi nemulţumiţii de la partidele mai mici. În câteva luni, sau măcar până la următoarele alegeri locale, un partid nou format, dar pe baze solide, poate deveni un al doilea ALDE, un partid-balama care poate avea un cuvânt greu de spus în privinţa guvernării şi poate chiar a preşedinţiei. Principalul atu al acestuia va fi tinereţea conducătorilor, iar acum, după ce Grindeanu a demonstrat că este şi un politician integru, nu doar unul tânăr şi entuziast, cum era perceput la început, este posibil să atragă şi foarte mulţi nehotărâţi.

Părerea mea este că, dacă va merge în continuare pe mâna lui Dragnea, PSD îşi semnează de pe acum testamentul politic şi, deşi se va învârti probabil în jurul unui procent de 35 – 40% la orice alegeri va participa, tot nu va mai fi suficient pentru a contracara o eventuală uniune a partidelor de dreapta. Iar programul lor de guvernare trebuie de urgenţă rescris pe nişte baze economice reale, după care social-democraţii trebuie să îl ţină în buzunar şi să îl respecte la fel ca pe o Biblie.