Despre această frumoasă comună ştim că stă pe o adevărată comoară, care nu a fost valorificată până în prezent. În Valea Şipotului, patru izvoare cu albie mică fac adevărate minuni pentru cei care apucă să folosească apa de acolo. De sute de ani, izvoarele sunt folosite de locuitorii zonei pentru tămăduirea multor boli. Analizele de apă efectuate la cele patru izvoare minerale din Valea Şipotului au arătat că, din punct de vedere fizico-chimic, dar şi terapeutic, apele de la Mihăeşti sunt mai bune decât cele de la Băile Govora, Călimăneşti sau chiar Băile Olăneşti. Apele termale de la Mihăeşti nu au fost omologate niciodată, însă, în urma unor analize făcute nu cu foarte mulţi ani în urmă, s-a confirmat valoarea lor. Cu toate acestea, este suficient să te apropii de locul lăudat şi devine clar că apa din izvoarele de pe Valea Şipotului nu este una obişnuită, pentru că orice vizitator poate simţi mirosul persistent de sulf împrăştiat pe întreaga vale, iar culoarea albă de pe marginea albiei îi atenţionează chiar şi pe cei mai puţin avizaţi că apa este sulfuroasă.

Mihăeştiul nu are terenuri pentru investitori

Administraţia locală nu are puterea financiară de a ridica localitate la stadiul de staţiune fără dezvoltatori privaţi. Mai întâi trebuie să aibă infrastructură, şi abia apoi să se poată îndrepta spre o astfel de direcţie: „Mai mult, Mihăeştiul nu dispune de nici o palmă de teren pe care să o poată pună la dispoziţie vreunui investitor. Avem o suprafaţă de 366 de hectare de izlazuri, dar care au un regim special. Dacă mâine vine la primărie vreun investitor care îşi doreşte să creeze noi locuri de muncă, nu aş avea posibilitatea de a-i pune la dispoziţie teren unde să poată construi o fabrică, pentru că nu avem terenuri libere de sarcini. Localitatea are acele izvoare, dar care necesită o investiţie foarte mare. Pe viitor vreau ca acest proiect să intre pe un program, eventual public-privat. O altă problemă este că, în preajma acestor izvoare nu avem teren pentru a putea demara proiectul de construire a unei baze de tratament. Pentru a ajunge la stadiul de a ne gândi serios la acest proiect trebuie să ne dăm tot interesul pentru ca această localitate să aibă toate drumurile asfaltate şi reţeaua de canalizare introdusă, apoi ne putem gândi la un viitor turistic”, spune primarul.

Proiectele pentru asfaltarea drumurilor, finanţare cu bani europeni

Constantin Bărzăgeanu, primarul localităţii Mihăeşti spune că, în localitate, infrastructura este realizată în procent de numai 60%. În primul mandat a reuşit să finalizeze asfaltarea a 10 kilometri de drumuri comunale. În acest mandat problema va fi rezolvată prin proiectul pa care îl are finanţat, în valoare de un milion de euro, care vizează asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 7,5 kilometri, dar şi amenajarea pe o lungime de 14 kilometri a rigolelor şi construirea de poduri şi podeţe de acces în gospodării, pe ambele laturi ale drumului. Faptul că actualul primar a reuşit să atragă fonduri europene pentru comunitatea de la Mihăeşti este un lucru important, întrucât, pentru implementarea acestor noi utilităţi vor fi cheltuiţi foarte puţini bani proveniţi din taxele şi impozitele plătite de localnici, iar comuna se va dezvolta şi în următorii ani: „Noi sperăm, pentru că avem proiecte întocmite, să prindem la finanţare în vederea asfaltării toate drumurile cu probleme. Avem şi un proiect cu fonduri guvernamentale, depus la Ministerul Dezvoltării, în aşteptarea alocărilor de fonduri, care vizează asfaltarea drumului în satul Arsanca. Situaţia infrastructurii nu este una îmbucurătoare, mi-aş fi dorit mult mai mult, însă lucrurile nu se pot concretiza atât de uşor, chiar dacă îmi doresc asta. Sunt, într-adevăr, localităţi unde astăzi sunt inclusiv drumurile de tarla asfaltate. Şi noi ne dorim, însă problema sunt alocările de fonduri.