Impact Real

Un ziar aproape de oameni
Proiecte pregătite la Vaideeni, pentru dezvoltarea zonei

Pe tema absorbţiei fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, primarul localităţii Vaideeni, Daniel Băluţă a depus proiecte pentru modernizarea şcolilor, asfaltarea drumurilor, extinderea reţelei de apă, modernizarea iluminatului public, modernizarea dispensarului, dar şi a căminului cultural: „Pentru noi, toate aceste proiecte depuse sunt importante, şi sunt convins ca vom primi finanţare”, afirmă primarul din Vaideeni.

Totodată, acesta a adăugat că pe fonduri europene a mai depus cinci proiecte în vederea asfaltării drumurilor agricole şi a drumurilor locale. Pentru fiecare proiect au fost prinşi câte aproximativ 6 kilometri, iar pentru drumul care duce spre Plaiul Nedeiului, având o lungime 18 kilometri, finanţarea ar urma să fie folosită pentru modernizarea platformei prin pietruire. Drumul urcă până la cota 2130 de metri şi duce până la poalele vârfurilor Nedeia, în zona Coasta Lacurilor. Pentru că cea mai mare problemă la munte este eliminarea apei de pe terasamentul drumului, modernizarea acestui drum constă în amenajarea rigolelor, şanţurilor, zidurilor de sprijin de malurilor: „Drumul face legătura între DJ 665 şi refugiul Căşeriei de la Coasta Lacurilor. Proiectul este depus, şi are numărul de înregistrare 28. Pe viitor, acest drum poate fi asfaltat mult mai uşor, atâta timp cât, prin acest proiect, se va face structura drumului”, declară primarul din Vaideeni.

 

Daniel Băluţă: „Modernizarea drumului spre Vârful Nedeia va pune în valoare zona”

Vârful Nedeia este cel mai înalt bastion al Munţilor Căpăţânii, care se ţine semeţ pe axa centrală a masivului, acoperit de o frumoasă pajişte subalpină, unică prin frumuseţea ei: „O dată ajuns sus, pe Vârful Nedeia, culorile aprinse ale răsăritului se estompează peste crestele golaşe ale munţilor. Aici, indiferent de anotimp, peisajul este un spectacol al naturii la fiecare pas, iar turistul este fascinant de frumuseţea impresionantă a zonei. Vârful Nedeia, aflat la cota 2130 de metri altitudine este mirific, cu mult peste peisajele elveţiene sau austriece. O dată cu modernizarea acestui drum vom pune în valoare zona, de o rară frumuseţe. Pentru noi, vaideenii, muntele întotdeauna ne-a fost casă, aşa ne-am păstrat identitatea. Pe aceste meleaguri ciobanii vin din veacuri îndepărtate şi ştiu că munţii aceştia sunt încărcaţi de istorie şi legende”, spune primarul din Vaideeni, Daniel Băluţă. Legendele spun că vârful este considerat centru energetic. Există şi o explicaţie a numelui său – Vârful Nedeia. Începând din Evul Mediu, nedeia este asociată sărbătorilor religioase creştine din perioada primăverii şi începutului verii. Sărbătoarea hramului bisericii de asemenea pare să fie un moment important, cu care au fost asociate nedeile. Bătrânii mai spun că aici, sus, dacii aveau obiceiul de a sărbători zeul lor pe vârfuri de munte, pentru a fi mai aproape de el. Numele provine din limba slava, nedelja însemnând duminica, şi se pronunţă foarte apropiat de „nedeia”.

 

Aşezarea este renumită pentru istoria sa zbuciumată

Locuitorii din Vaideeni sunt stăpâni netulburaţi pe aceste plaiuri. Considerată a fi printre cele mai frumoase localităţi ale judeţului, datorită peisajului mirific, dar şi hărniciei oamenilor de aici şi vechimii, localitatea a fost menţionat sub numele „Vai de Ei” într-un document scris lui Radu cel Mare, în urma procesului pentru un munte care a avut loc între locuitorii din Măldăreşti, Bârzoteni şi Cândoi şi locuitorii din „Vai de Ei”. În cele din urmă li s-a dat câştig de cauză celor din Vai de Ei, spunându-se că „au fost stăpâni netulburaţi de nimeni, din moşi strămoşi, pe aceste plaiuri”. Comunitatea a luat naştere în urma venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului, pe motivul asupririi naţionale, oprimării religioase şi a persecuţiilor împotriva românilor din acea zonă. Păstorii ardeleni care s-au aşezat în satul Vai de Ei, datorită libertăţii lor, libertate izvorâtă din meseria lor, de păstori transhumanţi, dar şi din faptul că erau buni gospodari şi economi, păstrători ai tradiţiilor şi obiceiurilor, au influenţat locuitorii din jur, făcându-i să-i imite şi fiindu-le drept pildă atât în creşterea vitelor, cât şi în viaţa de zi cu zi. Astfel, încet, încet, diferenţele dintre băştinaşi şi cei veniţi au dispărut: „Românii ardeleni erau consideraţi o naţiune tolerantă, iar această libertate nu era îngăduită de asupritorii unguri şi saşi, fiind supuşi suferinţei, determinându-i astfel să-şi părăsească plaiurile natale şi să se mute la fraţii lor, peste Carpaţi. Faptul că foarte mulţi au ajuns în zona Olteniei, stabilindu-se în cele din urmă aici s-a datorat şi înlesnirilor acordate prin legiuirile date la vremea respectivă, prin scutiri de bir pentru o perioadă bună de timp. O dată aşezaţi, au început să se căsătorească unii cu alţii şi s-a făcut armonizarea între cele două sate, de rumâni şi unguri într-un singur sat, Vaideeni. Bogăţia comunităţii a fost dată prin creşterea numărului de păstori şi a numărului de vite, acesta fiind un puternic impuls, la început, pentru trocul de mărfuri”, este de părere primarul.

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *