Mihai Ionescu, primarul comunei Cernişoara, a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat proiectele care vor intra la finanţare prin fonduri guvernamentale, dar şi cele europene, pe care administraţia locală le-a pregătit. Cum caracterizează modul de guvernare al PSD, care sunt greşelile pe care guvernanţii le-au făcut în ultimii 27 de ani, dar şi alte lucruri interesante despre experienţa acumulată în urma celor şapte mandate de primar, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Ce proiecte au fost aprobate la Cernişoara, în vederea finanţării prin PNDL-2?

Mihai Ionescu: Mi s-a aprobat un singur proiect prin PNDL-2. Este vorba despre reabilitarea, modernizarea şi dotarea dispensarului medical, un proiect de aproape 20 de miliarde de lei vechi. Am avut trei proiecte depuse, respectiv modernizarea primăriei, un proiect pe care personal, mi l-am dorit foarte mult şi încă un proiect foarte important, care cuprinde construirea a 15 poduri şi podeţe şi asfaltarea unui drum comunal de 0,8 kilometri, la Valea Niculii. Podurile acestea trebuie neapărat făcute, însă am înţeles că ar fi intrat la finanţare numai cele care legau nişte drumuri, care urmau să fie asfaltate şi ele. Probabil nu ni s-au aprobat proiectele şi din cauză că valoarea era una foarte mare, în jur de 200 de miliarde de lei vechi. Dacă ar fi fost aprobate toate proiectele, rezolvam problemele comunei. Însă, din păcate, nu am primit finanţare decât pentru modernizarea dispensarului.

Impact real: Pe fonduri europene aţi pregătit vreun proiect?

Mihai Ionescu: Am depus documentaţia pentru un proiect care cuprinde asfaltarea a 7 kilometri de drumuri, în valoare de un milion de euro, proiect pe care l-am depus pe măsura 7.2, pe fonduri europene. Proiectul cuprinde asfaltarea tuturor uliţelor din comună, dar şi amenajarea a 4 poduri mari, peste pârâul Cernişoara, două în satul Mădulari, unul la Cernişoara şi încă unul la terenul de sport. Cu acest proiect s-ar fi încheiat în procent de 90% procesul de modernizare a tuturor drumurilor comunale şi a uliţelor din localitate, prin asfaltare. Însă nu am fost prinşi la finanţare. Proiectul, deşi are 59 de puncte şi este eligibil, nu a intrat la finanţare. Au fost 360 de proiecte depuse, prea multe pentru a prinde finanţare în prima etapă. Sunt foarte supărat din acest punct de vedere. Condiţiile de accesare a fondurilor europene sunt foarte drastice.

Impact real: De ce credeţi că sunt condiţiile atât de severe în vederea accesării fondurilor europene?

Mihai Ionescu: Am fost foarte aproape să accesăm un astfel de proiect, dar ne-au cerut să avem gară şi să se lege drumurile de un drum naţional şi noi nu îndeplineam aceste condiţii. Cred că pun aceste condiţii tocmai pentru ca noi să nu reuşim să facem nimic în localitate, să nu putem atrage fonduri pentru a ne dezvolta ca localitate. În judeţul Vâlcea, doar trei localităţi au accesat fonduri europene pentru asfaltare. Cred că guvernanţii au pierdut contactul cu oamenii, cu administraţiile locale. O să chem proiectantul şi o să separăm drumurile de poduri şi încercam să transferăm proiectul pe O.G. 28, în aşa fel încât să prindem măcar două poduri.

Impact real: Comuna Cernişoara este o comună predispusă alunecărilor de teren. Aţi avut probleme în ultima perioadă, în această privinţă?

Mihai Ionescu: Am avut şi avem probleme. De fiecare dată când poluă mai abundent, apele distrug permanent terenurile agricole, afectează gospodăriile, afectează podurile şi podeţele. Pârâul Cernişoara chiar creează probleme, iar ABA Olt nu reacţionează. Au venit anul trecut, au văzut că sunt probleme, dar nu s-a întâmplat nimic. Mă supără faptul că am 30 de kilometri de pârâu la nivelul comunei, iar cei de la ABA Olt nu au făcut nici măcar un metru de gabion sau de zid de sprijin. Mai mult decât atât, din 2008 am făcut un proiect pe care l-am depus acolo şi zace prin sertare. În 2014, pârâul Cernişoara a făcut ravagii, iar în urma inundaţiilor au adus acolo un buldoescavator, care nu a făcut mare lucru, iar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Am fost nevoiţi să mai facem noi, din fonduri proprii nişte ziduri, dar, din cauza faptului că nu au făcut gabioane, sunt şi acestea în pericol să se prăbuşească. În permanenţă sunt în pericol şi gospodarii, care pot fi distruse în cazul în care Cernişoara se umflă din nou. Din păcate, nu ai cu cine să colaborezi, nu-i interesează. Comun Cernişoara este a doua localitate din ţară ca suprafaţă, avem 42 de kilometri de hotar, ne învecinăm cu 7 localităţi, în total avem 60 de kilometri pătraţi. Ţara asta nu este a mea, ţara mea a fost până în ’89. Atunci, dacă spuneai un lucru, imediat era făcut. Dacă te plângeai de ceva, a doua zi erau prezenţi să rezolve problema.

Impact real: Ce vă supără cel mai mult, în ceea ce priveşte modul în care a fost guvernată ţara, după 1990?

Mihai Ionescu: Cel mai mult mă supără faptul că Guvernul a pierdut contactul cu viaţa reală a comunităţilor. Din păcate, noi i-am ales, ca nişte proşti. Iar eu îi aleg din 1992, şi de atunci nu a venit nimeni în localitate, să se intereseze cu adevărat de problemele comunităţii din Cernişoara. În afară de domnul preşedinte Constantin Rădulescu, care a mai venit în ultima perioadă pe aici şi s-a ocupat de drumul judeţean, în rest nimeni nu vine să ne întrebe ce probleme avem. Domnul preşedinte are grijă de drumul judeţean care este rupt în trei locuri, chiar de curând am primit hârtia cum că se vor rezolva cele trei probleme. În rest, s-a mai reparat drumul judeţean pe mici porţiuni. În ultimele opt luni, de când guvernează PSD s-au mai întâmplat şi lucruri bune, dar, din păcate, nu sunt lăsaţi să guverneze.

Impact real: Despre proiectul de extindere a alimentarii cu apă şi a canalizării, ce ne puteţi spune? Când vor începe efectiv lucrările?

Mihai Ionescu: În luna septembrie vom avea licitaţia pentru extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare şi, astfel, va fi acoperită întreaga localitate. După lovitura de stat din ’89, cei care au condus ţara au demonstrat că au mintea scurtă. Trebuiau să aloce întâi fonduri pentru sistemul de apă şi canalizare, după aceea pentru asfaltări de drumuri. Din păcate, în ultimii 27 de ani nu a existat o strategie de dezvoltare uniformă a localităţilor. Asta se întâmplă pentru că reprezentanţii ministerelor nu vin în teritoriu, să vadă la faţa locului ce se întâmplă. Noi le trimitem hârtii, iar ei lucrează şi acţionează în baza a ce le trimitem noi. Avem promisiunea celor de la ADI Apa că, în septembrie se vor ţine licitaţiile şi, probabil la începutul anului 2018 vor începe, efectiv lucrările.

Impact real: Administraţia locală din Cernişoara face parte din Grupul de Acţiune Locală Cerna-Olteţ. Până în prezent, aţi reuşit să accesaţi vreun proiect?

Mihai Ionescu: Acum am depus documentaţia pentru achiziţionarea unui tractor cu mai multe funcţionalităţi. În sfârşit, după doi ani, reuşim şi noi să achiziţionăm un prim proiect. Cred că în două săptămâni vom semna contractul de finanţare. Din păcate, s-a mişcat cam greua cest GAL, comparativ cu altele. De exemplu GAL Horezu a reuşit să acceseze foarte multe proiecte şi chiar dacă nu au o valoare foarte mare, sunt utile pentru localităţi.

Impact real: Cernişoara este singura localitate din judeţ care nu a pus lacătul pe şcoli. Din toamnă, vor rămâne toate şcolile funcţionale?

Mihai Ionescu: Da, vor rămâne funcţionale toate. Avem şase şcoli şi şase grădiniţe. Ne-am luptat să le menţinem funcţionale, mai avem 400 de copii şi, din păcate, numărul este în scădere. Oamenii au fost foarte bine educaţi înainte de ’89, în fiecare sat a fost ridicată câte o şcoală de comunitatea din satul respectiv.

Impact real: Ce impact au asupra bugetului local, la Cernişoara, salariile mărite din administraţie?

Mihai Ionescu: Colegii din primărie sunt foarte mulţumiţi, doar că nenorocirea este că nu ştim dacă vom primi bani. Pentru noi, singura sursă de venit este bugetul naţional, noi nu avem prea mulţi agenţi economici, deşi suntem o localitate destul de mare. Nu ştiu ce se va întâmpla dacă nu vom primi bani la rectificarea bugetară. Noi nu ne putem compara cu Mihăeşti care au o mulţime de societăţi pe raza localităţii. De aceea sunt supărat şi spun că guvernanţii au pierdut contactul cu viaţa reală. Noi nu putem asigura din bugetul local decât jumătate din salarii. Dacă au de gând să ne dea bani la rectificarea bugetară, atunci înseamnă că ştiu despre ce este vorba, dar, dacă nu, suntem într-un mare pericol ca angajaţii să nu-şi ia salariile.

Ramona BĂLTEANU