Comuna Guşoeni a primit zero lei, din cauza „revoluţiei fiscale”
Nicolae Concioiu „Proiectul legii bugetului pe 2018 este o mare eroare“
O prevedere din noua lege a bugetului, adoptată de Guvern i-a nemulţumit pe toţi primarii din judeţ. Prin proiectul legii bugetului, stabilit de Guvern la începutul anului, localităţile care au înregistrat excedent bugetar la finalul anului 2016 au primit mai puţini bani pentru echilibrare. Practic, sumele au fost înjumătăţite. În afară de aceasta, primăriilor li s-au redus veniturile şi mai mult, din cauza noilor prevederi fiscale. Aceste diminuări de venituri vor pune în pericol investiţiile, precum şi proiectele finanţate din bani europeni. În această situaţie primarii, indiferent de culoarea politică, şi-au exprimat nemulţumirile.
La Guşoeni, administraţia locală a primim zero lei din sumele defalcate din TVA pentru echilibrare. Primarul Nicolae Concioiu a punctat faptul că, la repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrare s-a ţinut cont de excedentul înregistrat la 31.12.2016. Astfel, Comuna Guşoeni a înregistrat excedent, reprezentând sume alocate în cursul anului 2016, prin H.G. 752/2016 şi H.G. 975/2016, din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru obiectivul „Refacere drum comunal ”. Sumele neutilizate la finele anului 2016, reflectate în excedentul bugetului local trebuiau utilizate în anul următor, cu aceeaşi destinaţie. Primarul Nicolae Concioiu susţine că Ministerul Finanţelor Publice nu a făcut o analiză pentru a constata de unde provine excedentul, subliniind faptul că proiectul legii bugetului pentru 2018 este o mare eroare: „A fost un început de an cu strângere de inimă pentru mine personal, dar şi pe plan administrativ. Pentru că sunt discipolul comunităţii, preocupat de modul în care voi putea asigura o dezvoltare a comunităţii măcar la parametri normali, adică să nu ieşim din tiparul lucrurilor, am primit o „palmă” foarte grea, la început de an. Aşadar, am constat că în legea bugetului de stat pe anul 2018 comuna Guşoeni a primit zero lei din sumele defalcate din TVA, pe motiv că s-a introdus o clauză, după părerea mea abuzivă, prin care sumele defalcate din TVA, care vor fi repartizate unităţilor administrativ-teritoriale vor fi diminuate cu jumătate din excedentul de la 31 decembrie 2016. După părerea mea era nevoie de o consultare. Excedentul aflat în contul Primăriei Guşoeni se datora unei sume primită din fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului cu destinaţie specială, pentru refacerea drumului comunal distrus în urma calamităţilor din anul 2014. Această sumă ne-a fost alocată după ce am stat doi ani cu „sufletul la gură”, pentru că exista riscul ca şi cealaltă jumătate de drum comunal să se prăbuşească. Astfel, am primit banii abia în toamna anului 2016, când am şi declanşat procedurile de organizare a licitaţiilor în SEAP. Acest lucru a durat până în vara anului 2017, fiindcă nu s-a finalizat procedura licitaţiei. Au fost alocaţi 13 miliarde de lei vechi, care au avut destinaţie specială, şi care s-au aflat în contul de excedent al primăriei, din cauza unor instrucţiuni venite de la Ministerul Finanţelor, în care se specifica clar că această sumă trebuia să fie oprită în contul primăriei pentru anul viitor, în vederea cheltuirii în scopul pentru care a fost alocată. Lucrul acesta s-a întâmplat la Guşoeni şi consider că proiectul legii bugetului pe 2018 este o mare eroare”, a precizat primarul din Guşoeni, Nicolae Concioiu.
În aşteptarea contractelor de finanţare pentru investiţiile prin PNDL-2
Administraţia locală din Guşoeni a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul noului Program de Dezvoltare Locală – PNDL 2017 un număr record de investiţii. Primarul Nicolae Concioiu, unul dintre primarii devotaţi partidului declară, însă, că este supărat fiindcă demersurile pentru semnarea contractelor în vederea finanţării pentru investiţiile necesare localităţii bat pasul pe loc: „Nu este puţin lucru să prezinţi la Ministerul Dezvoltării 14 proiecte, cei care au muncit la aşa ceva pot să confirme că, într-adevăr, este o muncă titanică, în situaţia în care nu am încheiat contracte de consultanţă. Asta înseamnă că nu am cheltuit bani publici, angrenând munca personalului din primărie pentru a putea înjgheba documentaţiile acestor proiecte. Dintre cele 14 proiecte depuse, doar patru au fost aprobate în lista de investiţii. Îngrijorarea mea vine prin faptul că timpul trece, vine primăvara, iar eu nu am semnat contractele de finanţare. Mai mult, dintre cele patru proiecte au mai rămas trei, care se referă la reabilitarea şcolii gimnaziale, modernizarea dispensarului medical şi construirea unei grădiniţe, pentru că noi avem grădiniţa într-o clasă din şcoală. Din câte ştiu, foarte mulţi primari au semnat contractele de finanţare, dar pentru mine se pliază foarte bine zicala „la plăcinte înainte, la război înapoi”. Eu ştiu că am fost la război înainte, dar, dacă la plăcinte merg alţii, consider că nu-i corect, eu fiind unul dintre primarii care şi-a văzut de treaba”.
CLAUDIA SCHIOPU