De Rusalii, Şirineasa a  găzduit cea de-a X-a ediţie a  Festivalului „Căluşului vâlcean”, manifestare la care au participat copii din  Bălceşti, Drăgoeşti, Frânceşti, Măciuca, Creţeni,  Stăneşti, Şirineasa,  dar şi din  judeţul Olt: Sâmbureşti şi Dobroteasa.

Festivalul debutează în fiecare an cu parada portului popular căluşăresc, a formaţiilor şi ansamblurilor participante, spectacol ce reprezintă de fiecare dată , o frenetică revărsare  de ritmuri  şi culori, de figuri  coregrafice  dintre cele mai felurite, de strigături şi rapide bătăi de pinteni, un veritabil recital etnofolcloric, în  care horele şi sârbele se prind în frumuseţe cu zborul  pasului  oltenesc.

La Şirineasa, căluşul este un obicei vechi practicat de Rusalii, care a fost inclus, în anul 2005, pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO , alături de Doina şi Ceramica de Horezu. Astfel, ca în fiecare an , în perioada Rusaliilor, adică de Pogorârea Sfântului Duh, comuna Şirineasa a devine, preţ de o zi, reşedinţa căluşarilor. În deschiderea evenimentului au rostit alocuţiuni primarul localităţii Şirineasa, Ion Streinu, directorul CJCPCT Vâlcea- Alin Pavelescu, invitaţi, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi parlamentari. Pe scena amenajată în are liber a avut loc  un concert folcloric susţinut de orchestra „Rapsodia vâlceană”, a Centrului de Creaţie Vâlcea, Miora Raica, Maria Militaru, Ionela Petria, Ilie Dură şi mulţi alţii

În Căluşul din vâlcean  sunt câteva figuri unice, pe care nu le regăsim în nici o altă zonă a ţării, iar localitatea  cu asta vrea să ies în evidenţă. Aici, obiceiul căluşarilor, înseamnă mai mult decât a dansa căluşul. În tradiţie, se spune că trupa de căluşari are puteri magice,  atunci când sunt toţi strânşi. Tot prin tradiţie, se spune că, după trecerea căluşului, oamenii nu se mai îmbolnăvesc. Se spune că se face „luatul din căluş”, iar căluşarii nu trebuie să se întâlnească timp de trei săptămâni, după ce se îngropă căluşul, altfel îşi pierd vraja. Atunci când sunt chemaţi să vindece un anumit om, vin toţi, iar puterea lor magică se revarsă asupra lui şi îl vindecă. În căluş există două forţe: a binelui şi a răului. Forţele răului sunt reprezentate de „mutul” din căluş, care atunci când merge prin sat şi căluşarii nu sunt primiţi în curte,  face numai necaz  dacă nu vrei să primeşti forţele binelui. Se spune că vrăjile pe care le fac căluşarii în această zi, pot alunga năpasta ielelor: „Cred că se leagă de coborârea Sfântului Duh şi forţele binelui care reprezintă căluşul, pe lângă faptul că acolo există şi jucatul usturoiului. Copiii sunt foarte încântaţi şi vreau să-i fac şi pe alţii să fie bucuroşi. Festivalul Căluşul vâlcean îl vom păstra, a devenit o datină. Tradiţia, obiceiurile şi jocul popular vor fi principalele repere ale evenimentului mult aşteptat de locuitorii comunei Şirineasa. La noi în localitate, Căluşul este sărbătorit de Rusalii. Ne dorim ca tradiţia care vine din vechime să o păstrăm, pentru a o duce mai departe. Conform tradiţiei, de Rusalii sunt interzise muncile câmpului său activităţile în gospodărie. Oamenii merg la biserică, ascultă slujbele religioase şi în trecut purtau cu ei în permanenţă pelin şi usturoi”, spune primarul social-democrat din Şirineasa, Ion Streinu.

Claudia Şchiopu