Vreme de trei zile, în perioada 1-3 iunie 2018, oraşul Horezu a fost capitala ceramicii populare româneşti, cu ocazia marcării celei de-a 48-a ediţii a Târgului de ceramică „Cocoşul de Hurez”. Primăria oraşului Horezu, în parteneriat cu Asociaţia GAL Horezu, Casa de Cultură „C. Brâncoveanu Horezu” şi Consiliul Judeţean Vâlcea au pregătit un program cultural-artistic în care au dominat arta meşteşugului olăritului, această îndeletnicire a horezenilor, în mâinile cărora lutul autentic prinde viaţă. Peste 90 de ceramişti din România, dar şi din ţări precum Spania, Italia, Franţa sau Germania au poposit, vreme de trei zile, în oraşul ceramicii, alături de exponatele rezultate în urma priceperii lor. Ca de fiecare dată, judeţul nostru a fost reprezentat de cei mai mulţi ceramişti din Horezu, 40 la număr, alături de obiecte realizate în atelierele din Lungeşti şi Vlădeşti. Din România şi-au mai expus ceramica la Horezu judeţele Harghita, Hunedoara, Suceava şi Mehedinţi.

Sărbătoarea lutului, consacrată alături de cântecul şi portul popular

Povestea Târgului de ceramică „Cocoşul de Hurez” începe în vara anului 1971 pe malul bătrânului Alutus, atunci când organizatorii Festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au avut inspiraţia să adauge la această sărbătoare a cântecului, jocului şi portului popular şi sărbătoarea lutului. Începând cu cea de-a a IV-a ediţie, târgul este aşezat în vatra lui firească, la Horezu, locul unde se desfăşoară – Parcul de la stejarii seculari – oferind fiecărui participant spaţii pentru a-şi expune lucrările. Acest eveniment atrage an de an mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului adus la nivel de artă, oameni care ştiu să distingă valoarea consacrată prin valorile certe ale artei populare şi tradiţiei acestui vestit meşteşug. În urma discuţiilor din 2012, reprezentanţii Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au considerat confecţionarea ceramicii de Horezu „un meşteşug tradiţional unic” şi au decis că lutul de Horezu întruneşte calităţile pentru a fi inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial. Acest străvechi meşteşug se menţine în vatra strămoşească, devenită acum strada Olari, unde meşterii modelează argila cu aceeaşi neîntrecută măiestrie ca şi străbunii lor. Cocoşul, figura emblematică a centrului ceramic are semnificaţii ritualice vechi, îndeplinind o funcţie de avertisment: proteja de necunoscut, asigura biruinţa luminii asupra întunericului. Simbolizând totodată vigilenţa şi mândria, pe ceramică apare în diverse ipostaze cocoşul: înfoiat, colorat, mândru etc. şi ocupă spaţiul central pe fundul vasului.

Peste 170 de meşteşugari au fost prezenţi, în acest an, la Horezu

Sosiţi din toate centrele active din ţară, olarii alcătuiesc, prin alăturarea la târg a roadelor muncii şi inspiraţiei lor, un tablou complet al fenomenului olăritului contemporan. Anul acesta, administraţia locală a invitat, pe lângă cei 90 de meşteri ceramişti şi meşteşugari de tot felul, peste 170 de standuri fiind amenajate pentru vizitatori. Târgul a fost deschis sâmbătă, 2 iunie, de primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu, care a vorbit despre valoarea şi semnificaţia evenimentului, prezentând în câteva cuvinte importanţa acestui festival. În expunerea sa, Nicolae Sărdărescu le-a adresat mulţumiri şi tuturor factorilor implicaţi pentru organizarea ireproşabilă a târgului de anul acesta: „Meşteşug popular cu adânci rădăcini pe aceste meleaguri, olăritul a devenit emblema localităţii noastre, tradiţie care face cunoscut Horezu în ţară şi peste hotare. Târgul „Cocoşul de Hurez” a ajuns anul acesta la cea de-a 48-a ediţie, o ediţie de nivel european, prin participarea reprezentanţilor Asociaţiilor de ceramică din Franţa, Italia şi Spania. Evenimentul este unul de tradiţie, la care creaţia şi cultura se întrepătrund în talent şi fac din această sărbătoare una specială. Nu pot decât să mă bucur că, de la an la an, există o prezenţă tot mai mare atât din partea meşterilor populari, cât şi din partea vizitatorilor români şi străini. De exemplu, anul acesta a fost prezentă chiar şi o delegaţie din China pasionată de arta fotografiei, care a plătit sume enorme doar pe transport, ca să participe la Cocoşul de Hurez”, ne-a declarat primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu. Alături de organizatorii evenimentului s-au aflat şi conducătorii judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean Constantin Rădulescu, prefectul judeţului Vâlcea, Florian Marin, parlamentari, consilieri judeţeni şi locali, dar şi primari care au apreciat unanim modul de organizare al evenimentului şi s-au bucurat, vreme de câteva ore, de arta ceramicii horezene, de bucăţile tradiţionale, precum şi de dansul şi de cântecul popular.

Peste 25.000 de vizitatori au participat la Cocoşul de Hurez

După vizitarea celor aproape 90 de standuri a avut loc un spectacol folcloric la care au participat toate ansamblurile din zonă, alături de interpreţii de muzică populară Olguţa Berbec, Cristian Bănăţeanu, Ionel Tudorache şi Taraful. În ultima zi a festivalului vâlcenii şi turiştii au fost invitaţi să participe la concursul de olărit pentru amatori „Strâmbă roata”, urmat de un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul „Perla” al Şcolii Populare de Artă Cernăuţi, Ucraina şi Ansamblul Brăduleţul al Casei de Cultură „Constantin Brâncoveanu” Horezu. Astfel, la ediţia din acest an au fost prezenţi peste 25.000 de vizitatori, cea mai mare prezenţă din ultimii ani.

Ramona BĂLTEANU