Clujul se numără printre judeţele cele mai active în sfera culturală, având un patrimoniu valoros, o veche reputaţie în domeniul învăţământului şi culturii, precum şi instituţii de prestigiu. Printre instituţiile culturale importante se numără şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, adăpostit de Palatul Bánffy o adevărată perlă a clădirilor istorice din Cluj şi o emblemă a clădirilor în stil baroc din Transilvania. Este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol al XVIII-lea, din România. Îl veţi regăsi în Piaţa Unirii, la numărul 30, şi trebuie să ştiţi că este cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania, ridicată între anii 1774 şi 1785, după planurile arhitectului sibian Johann Eberhardt Blaumann. Veţi fi uimiţi de la prima vedere de faptul că, în exteriorul palatului, decoraţia arhitecturală în piatră este completată în mod armonios cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită, realizate de către Anton Schuchbauer. La zidirea palatului au mai contribuit şi alţi sculptori de seamă, printre care şi Gottfried Hartmann.

 

Din reşedinţă a guvernatorului şi cazinou s-a transformat astăzi în muzeu.

 

Edificiul a fost în trecut reşedinţa particulară a contelui Bánffy György (devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei). Ulterior, clădirii i-au fost date alte destinaţii: reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului.

În anul 1956, Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951. Între anii 1960-74 la palat au avut loc importante lucrări de restaurare.  Muzeul s-a mutat în palatul parţial restaurat în 1962 şi a fost deschis publicului în 1965.

În prezent, palatul este proprietate publică a judeţului Cluj şi se află în administrarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca. În interiorul muzeului sunt expuse peste 4000 de lucrări de artă românească şi străină. Galeria de artă românească include pânze semnate de Gheorghe Tattarescu, Constantin Lecca, Carol Popp de Syathmarz, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Pericle Capidan, Janos Thorma, Istavn Nagy, Eugen Pascu şi alţii. Dintre reprezentanţii artei plastice contemporane îi amintim pe cunoscuţii artişti Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciuculencu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Gheorghe Anghel, Romul Ladea, Gheza Vida, Jeno Szervatiusz, Aurel Ciupe, Iosif Bene, Ion Sima, ş.a.

Galeria de artă universală cuprinde lucrări ale şcolii flamando-olandeze şi italiene. Muzeul dispune şi de a colecţie de artă decorativă (argintărie, covoare orientale, mobilă de epocă), lucrări de grafică românească şi străină, contemporană.

 

Elemente arhitecturale unice în Transilvania, la Palatul Bánffy

 

Palatul Bánffy este în sine un obiectiv turistic, având o arhitectură interesantă. Este compus din patru aripi dispuse în jurul unei curţi interioare rectangulare. Dinspre stradă, accesul pe latura principală (dinspre Piaţa Unirii) se face printr-o galerie triplă, monumentală, cu deschidere spre încăperile principale ale palatului, aflate în aripa vestică. Această scară cu trei rampe, fiecare dintre acestea având lăţimea de 2 metri este cea mai mare de acest fel din Transilvania.

Proiectul palatului etajat urmează tipul palatelor orăşeneşti din apusul Europei vremii. Este construit în plan pătrat, având o curte interioară închisă de cele patru aripi şi un acoperiş de tip mansardă. Faţadele exterioare ale palatului sunt deschise spre curtea interioară, având arcade la parter şi colonade la etaj.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul web al muzeului, motivul central al faţadei principale este stema familiei Bánffy, susţinută de grifoni înaripaţi şi încoronaţi. În jurul acestei steme sunt dispuse, alternând cu câte două urne, statuile unor divinităţi antice, operă a sculptorului Anton Schuchbauer (Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu, Hercule). Dispoziţia statuilor respectă principiul simetriei, caracteristic ansamblului clădirii.

Proporţiile monumentale şi suprafeţele faţadelor, dar şi statuile divinităţilor antice, stilul elegant al tâmplăriei şi al elementelor decorative interioare dau un aspect specific palatului, care se înscrie în curentele artistice europene ale epocii.

Decorul interior original s-a păstrat în cea mai bună condiţie la etajul aripii vestice. Din relatările bibliografice se ştie că aici s-a aflat cea mai pretenţioasă parte a reşedinţei: două şiruri de săli, cele cinci încăperi orientate spre piaţă – spaţiile cele mai reprezentative ale palatului, primind un bogat decor: lambriuri şi obloane de lemn, vopsite în alb, cu decor  cioplit în relief şi aurit, cu un aspect foarte elegant.

 

CITIŢI MAI MULTE INFORMAŢII DESPRE OBIECTIVELE ŞI EVENIMENTELE TURISTICE DIN JUDEŢUL CLUJ VIZITÂND SITEUL WWW.CLUJTOURISM.RO SAU PAGINA FACEBOOK CLUJ TOURISM .

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *