La Cluj-Napoca, pe orice stradă ai merge descoperi la tot pasul clădiri vechi, istorice, fiecare dintre ele având un trecut interesant. Una dintre aceste clădiri este Palatul Rhédey, sau „casa cu lanţuri”. O veţi regăsi la colţul Pieţei Unirii cu strada Napoca. În această locaţie se aflau încă din secolul al XVI-lea casele mai multor patricieni importanţi ai oraşului. Soţia aristocratului Szekely Laszlo reconstruieşte una dintre clădiri, blazonul său sculptat în piatră păstrându-se în curtea imobilului. În secolul al XVIII-lea, această casă intră în posesia familiei Rhedey, împreună cu câteva clădiri din strada Napoca, unindu-le sub o singură faţadă. În 1792 s-a deschis în sala de bal a palatului primul teatru maghiar permanent înfiinţat la Cluj-Napoca. Iniţial, una dintre casele care au alcătuit apoi palatul se afla în secolul al XVI-lea în proprietatea renumitului Steffen Münich alias István Baráth, socrul reformatorului şi episcopului unitarian Ferenc Dávid. Steffen Münich între anii 1557 şi 1569 deţinea mai multe dintre cele mai apreciate funcţii în administraţia oraşului, era membru al senatului clujean şi a fost ales de trei ori judele regal al Clujului. Conform izvoarelor scrise, casa de la colţul Pieţei la sfârşitul secolului al XVI-lea era proprietatea înstăritului comerciant clujean, Péter Zok. Mai târziu, casa a fost cumpărată de o rudă îndepărtată, cetăţeanul clujean Máté Vicei. Importanţa acestui edificiu este subliniat şi de faptul că aici a fost cazat în mai multe rânduri principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen cu ocazia vizitelor sale în oraş. Casa lui Vicei era una dintre puţinele clădiri clujene dotate cu o încăpere destinată în mod exclusiv băii, încăperile casei fiind împodobite cu numeroase tablouri.
Imobilul a ajuns în posesia familiei Rhédey prin mariajul lui Ádám Székely, fiul lui Ádám Székely, cu Kata Rhédey. Tânărul Ádám Székely în perioada 1706-1735 era comitele comitatului Dăbâca, iar începând din anul 1735 a devenit preşedintele Tablei Regale, apoi şi preşedintele Trezoreriei.
Edificiul a intrat mai târziu în posesia familiei Székely şi Kornis, iar apoi, începând din anul 1760, a revenit în proprietatea familiei Rhédey, fiind cumpărat de contele János Rhédey. Aici, între anii 1777-1778, contesa Bánffy Terézia a edificat pe tronsonul de sud chiar o sală de bal, care după câţiva ani s-a prăbuşit. Sala de bal a fost reconstruită de Mihály Rhédey, fiind unica sală de astfel proporţii din oraş, până la construirea clădirii Redutei, din anul 1808. Edificarea noii săli din palatul Rhédey a fost terminată în anul 1782, adăpostind între anii 1792-1793 prima trupă de teatru a oraşului.
În anul 1899 clădirea a devenit o casă de raport, încăperile de la parter fiind destinate prăvăliilor. La începutul secolului XX în clădire funcţiona Banca de Industrie, iar începând din anul 1920 edificiul adăpostea casinoul românesc şi primul oficiu de prefectură românesc.

Clădirea se află pe un lot îngust, aflat între Piaţa Unirii, strada Napoca şi strada Ion Raţiu şi are un plan dreptunghiular alungit, aripile clădirii înconjurând o curte interioară. Aripa dreptunghiulară cu trei nivele dinspre Piaţa Unirii are o faţadă principală articulată în şase axe şi una laterală, dinspre strada Napoca, în douăsprezece axe. La etajul faţadei sudice al acestei aripi, între axele 3 şi 4 se află încastrat o placă din marmură neagră, a cărei chenar din piatră este prevăzută cu bogate elemente decorative, ca scoici, mască de teatru şi liră. Această placă comemorativă a fost amplasată în 1892, pentru marcarea clădirii în care a avut loc primul spectacol în limba maghiară din oraş, acest fapt fiind formulat şi în textul inscripţiei în limba maghiară.
CITIŢI MAI MULTE INFORMAŢII DESPRE OBIECTIVELE ŞI EVENIMENTELE TURISTICE DIN JUDEŢUL CLUJ VIZITÂND SITEUL WWW.CLUJTOURISM.RO SAU PAGINA FACEBOOK CLUJ TOURISM .