Primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat proiectele pe care şi-a propus să le implementeze în oraşul pe care îl conduce, în următoarea perioadă. Cât de mult a fost afectat bugetul local de măsurile fiscale, ce speranţe are de la mult- aşteptata rectificare bugetară, dar şi ce proiecte europene intenţionează să acceseze pentru dezvoltarea turistică a oraşului, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Majoritatea primarilor vâlceni aşteaptă cu sufletul la gura rectificarea bugetară. Cât de mult au afectat măsurile fiscale, la început de an, bugetul oraşului Horezu?

Nicolae Sărdărescu: Ca pe orice altă unitate administrativ-teritorială, măsurile fiscale ne-au afectat şi pe noi foarte mult. Am pierdut în jur de 48 de miliarde bani vechi, comparativ cu bugetul anului trecut. Printr-o bună administrare a banilor publici am reuşit, până în prezent, să funcţionăm la parametrii normali, atât pe partea de funcţionare strictă a primăriei, cât şi să facem câteva investiţii, pe bani proprii. Este vorba despre cumpărarea şi amenajarea celor două parcări din Horezu, tot ce înseamnă asfaltarea drumurilor şi dotarea lor cu iluminat stradal, indicatoare, plus rigole betonate, extinderi de drumuri, dar şi partea de studii de fezabilitate şi studii geo şi topo pentru proiectele pe care le avem în derulare şi proiectele pe care le dezvoltăm cu fonduri europene.

Impact real: Care este stadiul proiectelor aflate în derulare şi cum vă descurcaţi cu partea de cofinanţare?

Nicolae Sărdărescu: O parte dintre investiţii au început deja, suntem în diferite faze de licitare, unele pe proiectare şi altele pe execuţie. Important este faptul că anul acesta vor începe toate proiectele. Este vorba de nouăsprezece investiţii mari şi încă patru care, probabil, nu vor începe anul acesta, dar cu siguranţă în primăvara anului viitor. Ca fonduri atrase, numai pe ce avem contracte de finanţare, avem în jur de 800 de miliarde de lei vechi, adică aproape 20 de milioane de euro, plus lucrările pe care le facem noi, cu fonduri locale. Ca şi celelalte primarii, şi noi avem nevoie de rectificarea bugetară care se va face luna aceasta. Şi noi am transmis necesarul de fonduri pentru toate capitolele şi acum aşteptăm să vedem care sunt sumele pe care Guvernul le poate distribui la nivel de echilibrare bugetară. Dacă am primi doar ce am pierdut, ar fi arhisuficient să dezvoltăm oraşul, fără niciun fel de probleme. Gândiţi-vă că eu lucrez în Horezu pe infrastructura de drum, de apă, canalizare şi energie electrică şi nu le pot face altfel, am nevoie de bani. Aşa cum vă spuneam, păstrând un anumit echilibru, am reuşit să funcţionăm.

Impact real: Calamităţile din ultima perioadă au afectat peste jumătate dintre localităţile vâlcene. Cât de afectat a fost oraşul Horezu, în urma inundaţiilor?

Nicolae Sărdărescu: Şi Horezu a fost afectat de calamităţi. Şi noi avem o sumă totală de 74 de miliarde de lei vechi, inclusiv în data de 21 iunie, când localitatea Vaideeni a fost făcută zob, şi la Horezu a fost afectat un cartier întreg, care se află la hotar cu Vaideeni. Mi-a afectat şapte poduri, dintre care cinci efectiv nu mai există, au fost luate de ape şi am reuşit să amenajăm provizoriu punţi pentru a oferi o cale de acces. Ne-au fost afectate foarte grav platforme de drumuri şi am avut izolate trei locuinţe, dintre care una a fost afectată chiar grav de inundaţii. La şedinţa ISU de la Prefectură a fost scos în evidenţă faptul că cea mai mare depăşire a cotei de inundaţii a fost la Horezu, nu la Vaideeni. La Vaideeni a fost depăşită cota de apărare cu 6 centimetri, iar la Horezu cu 26 de centimetri, deci un volum de apă foarte mare. Şi eu aştept să văd care vor fi alocările de bani, dar vă spun că, dacă nu se vor aloca fonduri pentru funcţionarea UAT-urilor, sunt destul de multe administraţii locale în judeţ care nu au bani de salarii sau au luat banii din alte conturi pentru a acoperi cheltuielile cu salariile, ceea ce nu este normal. Sunt primării care nu vor reuşi să mai plătească utilităţile, iar noi sau alţii nu vom putea să plătim impozitele. Există în Codul Fiscal o prevedere care spune că, dacă până în data de 25 ale lunii nu îţi plăteşti impozitele, care la noi se ridică la o sumă foarte mare, în jur de 2 miliarde, este pasibil de pedeapsă ordonatorul principal de credite, adică primarul. Nu te poţi juca cu această chestiune! Aceasta este situaţia reală la nivel de UAT Horezu.

Impact real: Staţiunea de la Vârful Roman s-a dezvoltat foarte bine, în ultimii ani. Când vor putea turiştii să schieze aici?

Nicolae Sărdărescu: La finalul lunii august se vor face probele la teleschi şi la tunurile de zăpadă. Acest lucru înseamnă că, din luna septembrie, dacă timpul permite, sau din octombrie, se va putea schia fără probleme la Vârful Roman. Şi aici am o obligaţie foarte mare, în primul rând drumul până acolo. La ora actuală te poţi duce cu maşina mică şi vei putea spune că mergi pe asfalt. Am lărgit drumul, l-am consolidat şi lucrăm în continuare la acest lucru. În două săptămâni se va definitiva. Am reuşit să facem această amenajare cu piatră de amfibolit de la cariera de la Romani, am depus două straturi împănate şi arată foarte bine. Am amenajat şi rigole, şi putem spune că primii 10 kilometri sunt perfecţi. Mai sunt 4 kilometri care aparţin Obştei Horezu. Eu am făcut diligențele necesare la preşedintele obştei şi mi-a promis că va începe şi el să amenajeze zona respectivă la acelaşi nivel cu cei 10 kilometri amenajaţi de noi. Aceasta a fost o primă obligaţie a mea faţă de investitor. Şi mai am cea de-a doua obligaţie, aceea de a depune proiectele şi a obţine finanţare pentru energia electrică şi asfaltarea drumului. Acest lucru mi l-am asumat că îl voi realiza în doi ani. Am avut o problemă, am mers cu exproprierea până la ultimul document. Acea dispoziţie de expropriere a trebuit să o revoc pentru că am constatat că 10 din cei 15 consilieri sunt incompatibili.

Impact real: Ce soluţie întrevedeţi, pentru ca modernizarea drumului să se poată, totuşi, realiza?

Nicolae Sărdărescu: Noi am fi luat aproape 52 de hectare cu 2,4 miliarde de lei vechi, ceea ce înseamnă că a fost un gest de caritate al obştii, să putem lua terenul cu aceşti bani. A fost un preţ onorific, ca să fiu mai explicit. Însă, fiind vorba de o obşte foarte mare, aproape toţi vechii horezeni au drepturi în obşte. În lege scrie că nu trebuie să ai interes patrimonial. Personal, am făcut la Agenţia Naţională de Integritate o adresă, însă au trecut 30 de zile şi nu am primit niciun răspuns. Am solicitat chiar să mă primească şi în audienţă, pentru că avem nevoie de o soluţie legală. Legea nu permite obştei nici să vândă, nici să doneze, pentru că ar face-o imediat cu titlu gratuit. Vrem să ştim exact dacă sunt incompatibili consilierii, pentru că banii nu merg la oameni, ci intră în conturile obştei, pentru a cumpăra teren în schimb. Nu este vorba de altă activitate.

Impact real: Aţi solicitat sprijin în această situaţie şi la Consiliul Judeţean. Ce răspuns aţi primit?

Nicolae Sărdărescu: Aşa este, dar ne-am lovit de o situaţie tehnică. Consiliul Judeţean, ca să poată face exproprierile şi, mai departe investiţia, ar trebui să plece dintr-un drum judeţean şi ar pleca din Horezu, de pe Drumul Mănăstirii şi să coboare pe alt drum judeţean. Mai exact, ar coborî spre Vaideeni şi ar intra în drumul judeţean de la Vaideeni. Problema este că Vaideeniul a obţinut o finanţare anul trecut prin PNDL-2 pentru modernizarea a 6 kilometri din respectivul drum. Consiliul Judeţean nu poate face exproprieri atâta timp cât există o investiţie în derulare. În acest caz există două variante: ori să renunţe Vaideeni la investiţie, ori să le dea voie Ministerul Dezvoltării să transfere suma pentru alt drum, tot în Vaideeni. Acum aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Atunci, Consiliul Judeţean ar face exproprierea şi apoi ori ni-l cedează nouă, pentru că este legal, ori îl modernizează Consiliul Judeţean. Acestea sunt problemele cu care ne confruntăm. Oricum, noi vom depune un proiect pentru primii 10 kilometri pe care îi deţinem și sunt convins că vom putea obține finanțare.

Ramona BĂLTEANU