Judeţul Cluj este un teritoriu cu străvechi tradiţii istorice şi dispune de importante aşezăminte muzeale, care au adunat de-a lungul timpului toate elementele care reprezintă cultura şi arta populară din Transilvania. Cultura materială şi spirituală din Transilvania nu este reflectată, însă doar în muzee, ci şi în arhitectura bisericilor de lemn sau a caselor tradiţionale care se află pe întreg teritoriul Clujului. Merită să vizitaţi zonele etnografice ale judeţului, dar şi bisericuţele din lemn, în interiorul cărora veţi simţi cum zbuciumul urban se pierde cu desăvârşire în tihna stranelor cu miros de lemn vechi. Dintre zonele etnografice interesante putem menţiona zona Călăţele, cu aspecte inedite de cultură populară română şi maghiară. Arhitectura caselor de lemn, „gălbenuşul” (construcţie de lemn pentru păstrarea produselor agricole), costumele populare (cămaşa cu ciupag, catrinţa cu trup vânăt, cioarecii, sumanul şi ţundra), având o cromatică deosebită, dar şi sculpturile din lemn, toate se impun ca valori reprezentative în această zonă.

Bedeciu este, de asemenea, un vechi centru de prelucrare a lemnului, unde odinioară se construiau case şi construcţii gospodăreşti „la comandă”, sau „pe loc”, de unde luau drumul spre „Câmpie”, adică spre localităţile Cătina, Sălmăşel, Silivaş sau spre Podişul Someşean.

Prin acelaşi aer pitoresc se impun şi aşezările împrăştiate şi crângurile de la Măguri şi Mărişel, alături de înfăţişarea comunei Beliş, aşezare construită din temelii, unde domină în continuare arhitectura tradiţională.

Pe teritoriul judeţului Cluj se întâlneşte şi un crâmpei din vestita Ţară a Moţilor, în bazinul superior al Iarei, zonă de asemenea cunoscută pentru meşterii lemnari de aici. Măiestria artistică a constructorilor anonimi a atins, însă, punctul culminant în arhitectura monumentală a bisericilor de lemn din Transilvania, care s-a impus ca un stil naţional al românilor. Aceste construcţii reprezintă chintesenţa măiestriei artistice, tehnice şi constructive a unor meşteri populari care nu au avut veleităţi de artişti sau arhitecţi. În judeţul Cluj se întâlnesc 50 de astfel de biserici, construite pe locurile cele mai înalte, din lemn de stejar, prevăzute cu turnuri de diferite înălţimi şi cu pridvoare pe una sau mai multe laturi ale construcţiei. Un alt element definitoriu pentru tradiţia constructorilor lemnari din zonă sunt streşinile puternic evazate, pentru a proteja pereţii din lemn de intemperii. Capetele grinzilor formează console în formă de aripi, care aveau rol exclusiv decorativ. Turnurile, prevăzute cu foişor şi coifuri sau şi ele o notă de supleţe şi monumentalitate. Interesante sunt şi sculpturile de la uşi, ferestre şi stâlpii pridvorului, de o variată gamă de forme şi detalii, calitatea acestora demonstrând iscusinţa meşterilor populari. Majoritatea construcţiilor de acest gen datează din secolele XVII-XVIII (Agârbiciu, Dîngău Mic, Tăuţi, Sânpaul, Muntele Rece, Finişel, etc.), unele fiind chiar mai vechi. Interiorul lor este pictat de zugravi cunoscuţi şi apreciaţi, ca cei de la Nicula, Dăbâca, Bedeciu sau Gilău. Prin ridicarea acestor monumente ale arhitecturii populare, meşterul popular cunoscut sau anonim a dovedit că este un constructor desăvârşit, un artist de mare sensibilitate în prelucrarea lemnului, dar modest în ceea ce priveşte podoabele interioare. Cei mai iscusiţi meşteri cioplitori erau la munte, iar cele mai frumoase asemenea construcţii din judeţul Cluj se întâlnesc pe valea Someşului şi în jurul Clujului. Vă prezentăm mai jos o listă cu principalele biserici din lemn aflate pe teritoriul Clujului. Nu veţi regreta dacă le veţi trece pragul.

      Biserici monumente de interes naţional:

Biserica ,,Sfântul Nicolae” din Cizer, Parcul Etnografic Naţional ,,Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, Atestare: 1773 www.woodenchurchesofcluj.com/film-prezentare.

Biserica ,,Sfânta Treime”, Comuna Agârbiciu, Sat Căpuş, Pictată: 1801, triptic pictat 1555

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Aghireş, Sat Măcau, Atestare: 1730

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Căpuş, Sat Straja, Pictată: 1806

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Chiuieşti, Sat Strâmbu, Atestare: 1765

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Ciurila, Sat Pădureni, Pictată: 1793

Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului”, Comuna Fizeşu Gherlii, Sat Nicula, Atestare : 1650

Biserica ,,Înălţarea Domnului”, Comuna Mănăstireni, Sat Bica, Atestare: 1765, triptic pictat 1563

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Săvădisla, Sat Finişel, Atestare: 1758

Biserica ,,Cuvioasa Parascheva”, Comuna Săvădisla, Sat Stolna, Atestare 1730, pictată 1722

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Sânpaul, Sat Sumurduc, Atestare: 1715

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Sic, Sat Sic, Atestare 1731

Biserica ,,Sfântul Dumitru”, Comuna Ţaga, Sat Sântjude, Atestare: 1701

Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, Comuna Vad, Sat Câlna, Atestare: 1672

Biserici monumente de interes judeţean:

– Biserica ,,Sfinţii Arhangheli” din Chiraleş, Parcul Etnografic Naţional ,,Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, Atestare: sfârşitul secolului al XVII-lea.

– Biserica ,,Sfinţii Arhangheli” din Petrindu Mare, Parcul Etnografic Naţional ,,Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, Atestare: 1612

– Biserica ,,Sfânta Cruce”, Comuna Chiuieşti, Sat Valea Căşielului, Atestare: 1765.

CITIŢI MAI MULTE INFORMAŢII DESPRE OBIECTIVELE ŞI EVENIMENTELE TURISTICE DIN JUDEŢUL CLUJ VIZITÂND SITEUL WWW.CLUJTOURISM.RO SAU PAGINA FACEBOOK CLUJ TOURISM .