Vă invităm să vizitaţi cea mai nordică localitate a judeţului Cluj, Măgoaja, locul de baştină al haiducului Pintea, şi unde memoria acestuia se sărbătoreşte în fiecare an, la începutul lunii septembrie. Puteţi ajunge aici pe drumul naţional 1C şi urmând, după traversarea Sălătrucului drumul judeţean 182 spre nord. Şoseaua face legătura între comuna Căşeiu şi Târgu Lăpuş (judeţul Maramureş – 38 km), prin localităţile Rugăşeşti, Sălătruc, Chiueşti şi Măgoaja. Veţi fi uimiţi de peisajul pe care îl străbate acest traseu prin Valea Sălătrucului, care a ferestruit Dealurile Ciceului. Relieful este unul specific de deal, acoperit cu petece de pădure, cu întinse livezi de pomi fructiferi şi viţă de vie, majoritatea locuinţelor fiind înşirate de-a lungul drumurilor care urmăresc cursurile principalilor afluenţi ai Sălătrucului. Localitatea Măgoaja este situată aproape de cumpăna apelor dintre Sălătruc şi Lăpuş, fiind satul natal al haiducului Pintea Viteazul, căpetenia haiducilor din această zonă (“De unde-i Pintea de felii/Din Magoaja de la Ardeli”). Numele său este adesea amintit nu numai în legendele din Transilvania, ci şi în cele din Ungaria şi Polonia. Născut în 1773, legendarul haiduc a căzut sub zidurile cetăţii din Baia Mare, devenind unul dintre cei mai populari eroi de pe aceste meleaguri.

În memoria lui, în fiecare an, la începutul lunii septembrie, în această zonă se organizează o frumoasă manifestare folclorică unde ansamblurile artistice ale localităţilor din judeţele Cluj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud evocă faptele de vitejie ale vestitului luptător pentru dreptate şi libertatea poporului.

Pe numele său adevărat, căpetenia haiducilor se numea Pintea Grigore. Pe lângă cântecele şi baladele elogioase la adresa haiducului, istoria ne oferă şi informaţii concrete din arhivele celor patru judeţe în care Pintea a împărţit dreptate celor mulţi şi săraci. În lucrarea „Documente inedite referitoare la Pintea Viteazul în arhivele maramureşene”, Coloman Oszoczki prezintă informaţii culese din mai multe surse, menite să contureze imaginea celui care „pe săraci bine i-a păzit”. Potrivit lui Oszoczki, apariţia haiducilor a fost precedată de ocupaţia austriacă. Noua orânduire era una de asuprire a românilor din zonă, mulţi dintre aceştia ajungând iobagi. Pe lângă dările enorme, în bani sau produse, ţăranii erau obligaţi şi la efectuarea de munci în folosul nobililor, aşa-zisele „robote”. Strigătul de disperare al ţăranilor asupriţi lua uneori forme reale. Nesupunerea la lucru, fugă şi haiducia constituiau modalităţi de a respinge regimul plin de nedreptăţi adus de autorităţile austriece şi ungare pe pământul românesc. Aşadar nu veţi regreta o călătorie pe aceste meleaguri, unde patriotismul a devenit literă de lege pentru localnici.

CITIŢI MAI MULTE INFORMAŢII DESPRE OBIECTIVELE ŞI EVENIMENTELE TURISTICE DIN JUDEŢUL CLUJ VIZITÂND SITEUL WWW.CLUJTOURISM.RO SAU PAGINA FACEBOOK CLUJ TOURISM .