Pentru cofinanţarea proiectelor, Primăria Bujoreni apelează la un credit
Primarul Gheorghe Gîngu are intenţia de a face un împrumut în valoare de 5 milioane de lei pentru a putea achita şi finanţa o partea dintre proiectele pe care vrea să le continue, deoarece pentru fiecare proiect, primăria are nevoie de bani pentru cofinanţare: „Avem un proiect depus pe Axa 10, cu fonduri europene, prin AFIR, care este în evaluare şi vizează modernizarea şi extinderea grădiniţei din satul Lunca. Alte 5 proiecte le vom implementa prin PNDL, dintre care unul pentru modernizarea şi extinderea şcolii gimnaziale din satul Gura Văii, în valoare de 3,2 milioane, investiţie deja adjudecată. Urmează să se finalizeze evaluarea la licitaţia pentru dispensarul uman unde avem doi ofertanţi, în prezent proiectul fiind în evaluare. Avem nevoie de cofinanţare pentru proiectul care prevede racordurile la reţeaua de canalizare. Proiectele se leagă, dar nu financiar. Doar un împrumut ar putea salva localitatea. Reţeaua de canalizare este realizată în procent de 80%, constructorul spune că are nevoie urgentă de bani, nu se descurcă, deoarece cheltuielile finale reprezintă construirea a şapte staţii de pompare, şi acestea au o valoare mare, şi nu poate să le ia decât dacă are bani. Nu am de unde să asigur suma aceasta de bani, doar printr-un împrumut la bancă ar fi posibil”, mai spune primarul.
Dezvoltarea localităţii continuă
Bujoreniul este o localitate aflată la o aruncătură de băţ de municipiu, dar a rămas mult în urmă faţa de multe comune ale judeţului. Gheorghe Gîngu spune, cu părere de rău că, pentru dezvoltarea localităţii s-a pierdut trenul, fiindcă alocările de fonduri guvernamentale sau europene au avut termene şi sesiuni limită de depunere: „Cel mai trist este faptul că, în prezent, la Bujoreni avem drumuri pietruite sau de pământ, drumuri care fac legătura cu municipiul. Mai mult, avem şi unele zone neelectrificate. În această zonă a existat un proiect care trebuia finalizat în 2008 – 2009 în vederea electrificării, un proiect care s-a pierdut. Cetăţenii şi-au intabulat terenurile şi o parte a reţelei este introdusă pe proprietăţi private. Nu putem continua decât după ce vom face exproprieri sau vom delimita din nou domeniul public, şi asta pentru că domeniul public nu a fost în documente stabilit, iar în majoritatea proiectelor nu am găsit decât o declaraţie. Noi nu ne apucăm de întocmirea nici unui proiect dacă nu le avem trecute în domeniul public, şi aste este o mare problemă. Acum trebuie să facem exproprieri, pentru care nu avem bani. Este greu, dar nu imposibil, vom continua dezvoltarea localităţii”, spune primarul.
Claudia Şchiopu