Localitatea Muereasca , joacă rolul central în turismul monahal de pe teritoriul judeţului. Aici, vizitatorii găsesc un tărâm plin de o frumuseţe şi un farmec aparte, unde generoasa natură, cum spunea Alexandru Vlahuţă în „România pitorească”, oferă trecătorilor „cu mâinile amândouă, din toate frumuseţile şi din toate comorile”. Comuna este aşezată la o aruncătură de băţ de Râmnic, pe vechiul drum al Mănăstirii Frăsinei, care urcă spre Athosul românilor, puţin mai sus de Gura Văii. Lunecând prin spectaculoasele păduri, unde vârfurile copacilor se pierd printre norii dimineţii, o privelişte încântătoare se deschide larg spre vest, de o parte şi de alta a firului apei, până sub streaşina muntelui Buila. Aici se găseşte aşezată din vremuri de istorie localitatea Muereasca. Cadrul natural de o rară frumuseţe a fost întregit şi se întregeşte mereu cu noi decoruri şlefuite de om. Scăldată de apele pârâului Muereasca, de la care provine numele localităţii, frumuseţea naturii locurilor de aici, cu poieni ascunse, cu izvoare limpezi cum e cristalul sub geana de codri falnici împliniţi în liniştea evlaviei şi prin mângâierea naturii primitoare, toate acestea trezesc în sufletul călătorilor sentimentul rar al primenirii prin curăţia şi frumuseţea naturii. Într-un astfel de cadru natural, în verdele regal al pădurilor se află comuna Muereasca, un loc cu care Dumnezeu a binecuvântat credincioşii: „Situată sub streaşina masivului Buila, pe malurile râului omonim, cu cele două izvoare, Moriştiţa Mică şi Moriştiţa Mare, care explică numele localităţii, între Călimăneşti şi Olăneşti, în preajma Mănăstirii Frăsinei şi atestată, pentru prima dată, într-un document din 1574, dar populată din vremuri străvechi, comuna Muereasca a avut şi are, prin resursele materiale şi spirituale, potenţial îndestulător pentru perpetuarea aşezării de-a lungul veacurilor, pentru dezvoltarea economico-socială şi culturală a comunităţii în contemporaneitate, pentru devenirea ei viitoare. Capitalul cel mai valoros şi productiv îl constituie oamenii locului, prin vrednicia, tenacitatea şi solidaritatea lor în faţa vitregiilor naturii şi a vâltorilor istorie”, spune Ion Ungureanu, primarul comunei.

„Alegerea de june, ritual şi spectacol”

Ion Ungureanu: Este cel mai convingător argument pentru promovarea acestui obicei ca brand cultural al localităţii

La Muereasca, tradiţiile populare s-au născut din fiinţa şi viaţa acestei comunităţi. Ele au fost carte de citire, au fost şcoală şi învăţător. Această arhivă sentimentală s-a plămădit de milenii este însemnul cu care Muereasca se poate legitima în lume. Pe aceste meleaguri tradiţiile s-au îngemănat cu viaţa şi aspiraţiile omului, cu nobleţea şi frumuseţea acestui pământ: „Noi suntem oamenii acestui pământ”,spunea Mihai Sadoveanu. Tradiţiile populare locale, cu obârşie străveche sunt bogate, vin să confirme din plin că avem o bogată zestre spirituală: „Tradiţia are un rol important prin multitudinea valenţelor sociale, civice, etice şi spirituale, care întreţin unitatea şi coeziunea comunităţii. Pe temeiul şi după modelul culturii tradiţionale, dar dialogând cu formele moderne ale culturii, s-a închegat în comuna Muereasca, începând cu perioada interbelică şi continuând cu cea de a doua jumătate a veacului trecut, până în zilele noastre, o viaţă culturală proprie, realizând, prin cooperarea primăriei cu instituţiile publice de profil: biserica, şcoala, căminul cultural, biblioteca, o ofertă culturală care să constituie o alternativă la cultură bine cunoscută. Avem, pentru a produce o asemenea cultură, participativă, creatoare, un model în viaţa obştii noastre: „Alegerea de june”, un obicei pe cât de vechi, pe atât de viabil, care, păstrându-şi rosturile tradiţionale, se încarcă treptat cu funcţii noi, devenind o sărbătoare a întregii comunităţi. Faptul că protagonistul ei este un tânăr „junel”, ca simbol al vitalităţii, vredniciei şi vivacităţii, este cel mai convingător argument pentru promovarea acestui obicei ca brand cultural al localităţii. Înscrierea „Alegerii de june”, alături de alte manifestări etnoculturale ale Vâlcii, în Ghidul European de Dezvoltare Rurală este nu numai un act de recunoaştere, ci şi un impuls spre mai buna valorizare a tradiţiei”, mai afirmă primarul comunei Muereasca.

Pentru toate aceste considerente, Primăria şi Consiliul Local Muereasca au apreciat ca necesară, oportună şi benefică finanţarea unei lucrări care să pună în valoare marca identitară a oamenilor locului, într-o carte de identitate sub genericul „Alegerea de june, ritual şi spectacol”, dedicată comunităţii, junilor de ieri, de azi, de mâine şi tuturor tinerilor care aspiră, an de an, la demnitatea de june al comunităţii.

Datina Junelui de la Muereasca a devenit patrimoniul viu al comunităţii

La Muereasca de Sus, în ultimele şapte decenii, lumea satului nu poate concepe petrecerea sărbătorilor de iarnă fără alegerea junelui. În seara de Bobotează, sătenii se adună la hora tradiţională, nechemaţi de cineva şi aleg, dintre flăcăii satului, pe cei trei conducători ai cetei care, în noaptea dintre Bobotează şi Sf. Ion vor colinda prin sat, a doua zi, la biserică, vor „boteza” pe enoriaşi, iar la hora satului îi vor cinsti pe săteni cu un pahar de vin. Alegerea de june, aşa cum se practică ea astăzi, la Muereasca de Sus, este mai mult decât un obicei mereu actualizat, este o realitate. La Muereasca de Sus, de Bobotează, obştea satului, în frunte cu primarul, alege pe cel mai vrednic şi voinic flăcău şi-l declară June, iar preotul, de Sf. Ion, învesteşte acest „personaj” cu unul dintre atributele sale sacre, conferite prin harul preoţesc, acela de a-i „boteza” pe oameni.

Din monografia localităţii „Alegerea de june, ritual şi spectacol” reiese faptul că nu există atestări istorice ale existenţei acestui obicei la Muereasca de Sus, dar legendele locului converg spre a recunoaşte în alegerea de june un obicei vechi, moştenit şi practicat în Muereasca de Sus încă de la începutul veacului al XX-lea. Cert este că argumentul unicităţii obiceiului este incontestabil. „Alegerea de june”. în forma în care se desfăşoară la Muereasca de Sus este un unicat nu numai în Vâlcea, ci în întreaga ţară.