Impact Real

Un ziar aproape de oameni

 

Este clar că opoziţia are o problemă de imagine, în acest moment, generată de lipsa totală de imaginaţie şi de idei politice menite să-i ţină electoratul „acasă”. Semnalele politice arată, mai mult, că, dacă nu se trezeşte cât mai repede la realitate din pumni, PNL şi liderul său de facto, Iohannis ar putea să urmărească meciul din tribună, pentru că vor fi în offside.

 

Ultimele sondaje de opinie arată scoruri îngrijorătoare nu doar pentru PSD, al cărui pedestral se cam clatină în ultima vreme, ci şi pentru PNL, care va plăti cu dobândă faptul că a stat pe tuşă în acest mandat, fără să îşi exercite rolul de oponent politic real, mulţumindu-se cu fărâmiturile puterii.

 

Într-un sondaj realizat de IMAS la comanda USR, cifrele sunt interesante: PSD are încă supremaţia, cu 31,9%, în timp ce scopul PNL – 26,1% este aproape la egalitate cu cel însumat al formaţiunilor ceva mai mici, tot de dreapta, USR – 14,3%, ALDE – 11,6% şi MRÎ – 10,7%. UDMR se menţine la valoarea sa istorică, de 5,4%. La prima vedere am putea spune că PSD şi PNL nu au de ce să îşi facă griji, dar, în actualul context politic internaţional, se anunţă mişcări masive de trupe şi de influenţă la nivel european, care ar putea schimba şi scena politică românească, după alegerile europarlamentare. Cel puţin în sondajul comandat de ei, USR şi MRÎ la un loc au ajuns, practic, la egalitate cu PNL (25% faţă de 26,1%), şi sunt în creştere, în timp ce liberalii pierd teren. Sondajul IMAS lansează la apă aproape oficial alternativa la PNL: gruparea USR-MRÎ, foarte probabil un singur partid, în curând. Aşa se explică, probabil, şi liniştea cu care Dacian Cioloş tratează tergiversările vizibile de validare a noii formaţiuni politice.
Dacă celor două li s-ar adăuga, ipotetic vorbind, şi ALDE, noua alianţă ar ajunge la un scor de-a dreptul uriaş, de aproape 37%.
Chiar şi fără ALDE, semnalul care se vrea transmis este că gruparea Cioloş-USR a ajuns să se bată cu PNL de la egal la egal în sondaje. O mişcare deocamdată mai mult de imagine, dar una care vine într-un moment în care, oricum, între liberali şi oamenii lui Cioloş şi Barna se cască o prăpastie tot mai mare.

 

Este interesant cum se vor armoniza în continuare asperităţile dintre ambiţiile micilor partide, în contextul în care, la nivel european, Germania pierde teren, şi alte forţe se bat pentru preluarea supremaţiei pe continent.

Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron (La Republique en Marche) participă la congresul liberalilor europeni, făcând astfel un pas important către o posibilă alianţă cu grupul liberal ALDE, în cadrul demersurilor prin care liderul de la Elysee caută aliaţi pentru alegerile europarlamentare care să susţină viziunea sa „progresistă” asupra Uniunii Europene. Pe măsură ce Angela Merkel îşi face treptat ieşirea de pe scena politică, liderul francez vede acum o oportunitate de a prelua de la cancelarul german haina conducerii de facto a Europei.

 

În România, partidul lui Tăriceanu este membru al ALDE european, iar USR a anunţat oficial încă din vară că ar fi interesată de aderarea la ALDE european. În acelaşi timp, Dacian Cioloş a semnat în septembrie un document pentru reformarea UE, alături de Christophe Castaner (liderul LREM, formaţiunea lui Emmanuel Macron), Guy Verhofstadt (liderul ALDE), Matteo Renzi (ex-premier al Italiei), Albert Rivera (liderul Ciudadanos, formaţiune spaniolă de centru), Joseph Muscat (premierul Maltei), şi Alexander Pechtold (preşedintele formaţiunii olandeze Democrats 66). Deocamdată, USR, ALDE şi MRÎ nu dau semne că s-ar iubi ori aprecia foarte tare, între ele, dar încep să conştientizeze că este foarte probabil să aibă un viitor comun după alegerile europarlamentare, în cadrul proiectului lui Macron. Unul diferit, poate, de proiectul popularilor europeni conduşi de Merkel, care, la noi, merg mai departe pe mâna lui Klaus Iohannis.

 

Putem asista, astfel, la începutul unei noi şi frumoase prietenii cu Cioloş şi USR şi poate chiar cu PRO România al lui Victor Ponta, despre care se vehiculează că ar fi şi el interesat de viitorul grup al lui Macron.

În acest context, nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că parlamentarii ALDE s-au delimitat de PSD la votul pe marginea importantei legi de revenire la alegerea primarilor în două tururi, care nu convine social-democraţilor. Dar convine partidelor mai mici, care se pot coaliza contra celui mare într-un al doilea tur de scrutin.
Anunţul lui Călin Popescu Tăriceanu, cum că abia după alegerile europarlamentare va decide dacă va candida la Cotroceni ar putea lăsa loc unor negocieri şi unui tandem cu Cioloş de tip Băsescu-Stolojan, în 2004. Cu consecinţe surprinzătoare asupra politicii de gaşcă de cartier, aplicată de Dragnea – PSD în ultimii ani.

 

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *