Localitatea Roşiile face parte din Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Cerna Olteţ, în cadrul căruia sunt cuprinse încă 18 localităţi: oraşul Berbeşti, comunele: Cernişoara, Copăceni, Fârtăţeşti, Glăvile, Lădeşti, Livezi, Mateeşti, Pesceana, Popeşti, Roeşti, Roşiile, Stăneşti, Scundu, Sineşti, Tetoiu şi Zătreni, nici una dintre aceste localităţi nefăcând parte în perioada de programare 2007-2013 din nici un Grup de Acţiune Locală. Scopul asocierii localităţilor în cadrul GAL a vizat obţinerea sprijinului în accesarea fondurilor europene, în vederea derulării proiectelor de dezvoltare locală. Astfel, cele 18 localităţi înscrise în GAL Cerna Olteţ vor atrage fonduri europene pentru primele proiecte. La Roşiile, primarul Doru Diaconu, cu fondurile alocate prin acest GAL va achiziţiona un tractor. Utilajul poate fi folosit la lucrări de reparaţii ale străzilor, ale drumurilor de hotar, pentru decolmatarea şanţurilor, dar şi pentru deszăpezire: „Suntem în procedura de achiziţie a unui tractor cu lamă de zăpadă. Este prima achiziţie, dar nu cred că îl vom avea până la iarnă, fiindcă nu am avut banii necesari şi nu am putut demara procedura, care spune că 40% ne dă AFIR, fiind un avans, şi 60% trebuie sa-i punem noi, chiar dacă banii sunt 100% eligibili. O soluţie era un împrumut la bancă. Apoi am aşteptat rectificarea, într-un final o vom rezolva. Majoritatea primarilor se plâng de partea de cofinanţare pentru proiecte, mulţi se aşteptau să primească bani la rectificare, dar Guvernul a dat varianta împrumuturilor în Trezorerie pentru cofinanţare, dar nu au luat în considerare că nu toate primăriile pot îndeplini condiţiile puse de bănci. Prima condiţie ca o primărie ca să ia un credit este aceea că nu trebuie să aibă gradul de îndatorare pe veniturile proprii mai mare de 30%. Pentru administraţia locală din Roşiile, care are veniturile proprii de 4 miliarde, 30% ar însemna 1,5 miliarde de lei. Ce să fac cu această sumă?”, se întreabă primarul.

Condiţii aberante pentru accesarea fondurilor europene

Referitor la accesarea fondurilor europene, primarul spune că formula şi condiţiile impuse nu sunt corecte: „Faptul că mai întâi trebuie să ai banii pentru respectiva investiţie, pe care abia la final să-i recuperezi nu este corect. Sunt primării care au proiecte europene unde cota de cofinanţare este 20 de miliarde de lei. Pentru noi şi două miliarde este o sumă mare, bani pe care nu i-am avut la timpul respectiv, ceea ce a făcut să contramandăm achiziţia utilajului prin GAL. Se pun condiţii aberante în vederea accesării fondurilor europene, pentru că nu sunt bani europenei aşa cum ni s-a promis”, a declarat primarul.

Un exemplu în acest sens sunt programele europene privind absorbţia fondurilor pentru împădurirea terenurilor accidentate, un program care la prima vedere s-a prezentat extrem de frumos şi uşor accesibil în vederea finanţării: „Măsura „Prima împădurire”, pentru terenurile accidentate ni s-a părut o treabă foarte bună, la început aveai impresia că numai cine nu vrea nu va beneficia de fonduri. Cu toate acestea, pentru judeţul Vâlcea nici un proiect nu s-a finanţat, deoarece criteriile de încadrare au fost imposibil de atins. Unul dintre criterii era să se demonstreze că fermierul respectiv trăieşte în procent de 30% din agricultură, ceea ce este imposibil. Am fost şi am întrebat care este formula şi cum să dovedească un biet fermier că în procent de 30% trăieşte din agricultura pe care o produce şi 30% trăieşte din piaţă, şi nu au ştiut să ne explice. Era nevoie de o astfel de finanţare fiindcă avem în localitate sute de hectare de terenuri care necesitau împădurire. La început a fost o încântare, fiindcă, din subtitluri reieşea faptul că pentru o astfel de investiţie se primea o finanţare de 6 mii de euro. O sumă suficientă pentru a lua material săditor, apoi se mai alocau 2700 de euro pe an în vederea administrării investiţiei. Mulţi cetăţeni din localitate erau interesaţi pentru implementarea unei astfel de investiţii. M-au sunat şi din străinătate, dar le-am spus să citească până la capăt, până jos, să vadă de ce au nevoie, să nu se ia doar după titluri. Într-o astfel de situaţie, singurul judeţ care a reuşit să atragă fonduri pentru un singur proiect este Doljul. La prima vedere părea că se pot absorbi bani europeni în valoare de mii de euro fără prea multă bătaie de cap. oamenii deja îşi făceau calcule că pot încasa 24 de mii de euro pe an pentru împădurirea a 10 hectare de teren. Multe primării au încercat să acceseze fonduri în vederea modernizării prin asfaltare a drumurilor comunale, însă condiţiile impuse în programele europene au dovedit din nou că nu toate localităţile trebuie să se dezvolte. Ca dovadă, în judeţ sunt doar câteva administraţii locale care au reuşit finanţarea unor astfel de proiecte”, a subliniat primarul.

2019, anul când întreaga comună se va transforma în şantier

Primăria Roşiile aşteaptă finanţare din fondul de urgenţă al Guvernului pentru refacerea drumurilor comunale distruse de ploile torenţiale căzute în vara acestui an: „Pe data de 29 iunie, pârâul Şasa a ieşit din matcă în urma unei ploi torenţiale şi a produs pagube însemnate. Noi am făcut solicitările necesare pe care le-am depus la Instituţia Prefectului. Deocamdată doar la nivelul comitetului judeţean s-a aprobat o sumă de bani de 470 de mii de lei în vederea refacerii platformei de drum. Sunt sigur că vom primi fondurile necesare. Ar fi bine dacă i-am primi până la finele anului. Anul 2019 însemnă construcţia reţelei de apă şi canalizare, şi acesta este un lucru bun Vom lua de la capăt proiectele, cu alte autorizaţii, vor începe noi şantiere deschise. Sper să vină şi banii pentru calamităţi, cu care vom putea reface drumurile distruse. Sper să avem şi noi mai mulţi bani şi să facem ce ne-am mai propus, şi aici ne dorim modernizarea centrului civic şi o mică dotare la căminul cultural din centrul localităţii cu un grup sanitar şi aer condiţionat”, a declarat primarul Doru Diaconu.