Legată sufleteşte de frământările istoriei neamului, întreaga comunitate din Pesceana a fost parte a ceea ce a însemnat întregirea neamului românesc. De la Mica la Marea Unire, sătenii au trudit şi au vărsat sânge pe glia strămoşească, cu arma în mână în Războiul de Independenţă, dar şi în Primul Război Mondial.

La Alba Iulia au plecat ţăranii din Pesceana, fiindcă au ţinut cu orice preţ să fie acolo unde s-a înfăptuit istoria. În memoria celor care au luptat în cele două războaie a fost ridicat, în 1920, un monument şi acolo sunt trecuţi, cu nume şi prenume, toţi eroii care şi-au dat viaţa pentru România de astăzi. Este un simbol al veşniciei, al memoriei şi vitejiei eroi din Pesceana. Mai la sud de veritabila cetate dacică Râpa Cărămizii s-a înălţat o troiţă, în amintirea luptelor desfăşurate pe aceste meleaguri străvechi. Fiecare biserică din sat are o istorie a sa, este legată de viaţa satului şi de trăinicia sa.

Satele Pesceanei se întind ca o salbă de-a lungul pârâului

Numele localităţii provine de la împărăteasa daco-geţilor, iubită de supuşi, pe care îl şopteşte cu emoţie şi râul care străbate zona, iar satele: Lupoaia, Ursoaia, Roeşti, Pesceana, Cermegeşti şi Negraia, menţionate în hrisoavele din vremea lui Radu de la Afumaţi, aşezate ca nişte mărgele de-a lungul Văii Pesceanei au nume cu rezonanţă istorică. Ele şoptesc frânturi din tumultul vieţii lor multimilenare. Mărturii şi date istorice de mare însemnătate vorbesc despre obiceiurile oamenilor din aceste locuri. Prezenţa dacilor pe Valea Pesceanei este confirmată de existenţa ruinelor cetăţii de la Râpa Cărămizii, semeaţă ctitorie care confirmă că aici a existat o aşezare puternică. Satele comunei poartă însemne măreţe şi peceţi voievodale. Pe Valea Pesceanei s-a dezvoltat o intensă viaţă reunită în obştea sătească. De-a lungul timpului locuitorii şi-au durat cămine trainice, dând acestor locuri o frumuseţe aparte. Cronicile vremurilor au consemnat numeroase momente din evoluţia şi dezvoltarea populaţiei acestei văi de cântec şi legendă. Satele se ţin lanţ, unul lângă altul, aşa încât nu se ştie unde se termină unul şi unde începe altul. Sunt aşezate de o parte şi de alta a pârâului Pesceana, care le călăuzeşte drumul în esenţa lor milenară. Izvorul Boului, cu apele sale firave se află în nordul comunei. În Pădurea Higii întâlneşte în calea sa Pescenuţa, pârâiaş care vine din partea de răsărit a satului Roeşti, formând pârâul Pesceana. Locul de obârşie are o istorie deosebită. Localnicii spun că dacii au descoperit aici un izvor puternic, care a servit la construcţia vestitei cetăţi antice de la Râpa Cărămizii. Şi tot aici legendele amintesc despre faptul că un bou a fost înghiţit de apele acestui izvor. Pârâul Pesceana începe de la poalele dealului Cărămizii, trece prin Glăvile şi Amărăşti, Nemoiu, Creţeni, Suteşti şi se aruncă în Olt în comuna Voiceşti.

Grădiniţă nouă, construită prin PNDL-2

La Pesceana, şcoala, instituţia clasică a satului îşi păstrează şi astăzi vigoarea şi responsabilitatea socială. Este veche, are o mare tradiţie, iar dascălii constituie pentru întreaga comunitate farul călăuzitor care direcţionează paşii în viaţă, fiind apostolii neamului. La Pesceana, primul locaş de şcoală s-a construit la începutul secolului al XX-lea prin bunăvoinţa şi cu sprijinul preoţilor care au donat terenul necesar ridicării acestui obiectiv, pentru ca, mai apoi, comunitatea să ridice în fiecare dintre cele şase sate câte o şcoală. Astăzi, la Pesceana mai funcţionează doar o singură şcoală, iar grădiniţa este amenajată în incinta acesteia. Prin PNDL-2 se va construi însă o grădiniţă cu program prelungit, care ar putea concura oricând cu cele din mediul urban. Primarul Ion Vasile spune că, din calculele pe care le-a făcut, grădiniţa va fi eficientă: „În prezent proiectul este în evaluare. Prin urmare, lucrările privind construirea unei grădiniţe din temelii vor începe cel târziu în primăvara acestui an. Avem peste 20 de copii în localitate, iar capacitatea locaţiei este de 30 de copii. La această grădiniţă se vor înscrie şi copii din localităţile vecine, ai căror părinţi nu au cu cine să-i lase acasă. Chiar dacă grădiniţa nu va fi ocupată la capacitate pentru început, eu am convingerea că, foarte curând satele se vor popula, aşa cum au fost odată. Mai mult, doamna directoare este încântată, are deja proiecte şi activităţi în plan pentru a-i atrage pe micuţii din zonă, inclusiv pentru o masă caldă. Împreună ne-am interesat în vederea alegerii unei variante sănătoase pentru copiii noştri”. Primarul mai spune că are în plan amenajarea unei cantine unde toţi copiii să poată servi o masă caldă, dar mai întâi trebuie să se construiască obiectivul: „Pentru că în sate sunt mulţi copii pentru care singurul pachet a rămas cornul şi laptele pe care îl primesc de la şcoală, voi face tot ce îmi stă în puteri sa le dăm o masă caldă”, ne-a declarat primarul din Pesceana, Ion Vasile.

Claudia Şchiopu