Primarul din Lăpuşata ne-a vorbit într-un interviu acordat cititorilor Impact Real despre cum au fost cele două mandate, despre proiectele finalizate, dar şi despre planurile sale de viitor. Care este în prezent situaţia bugetară a primăriei, şi dacă a reuşit să gestioneze problema colectării deşeurilor din localitate, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Comunitatea din Lăpuşata beneficiază de apă şi canalizare?

Nicolae Joiţa: Prin Ministerul Dezvoltării avem un proiect de înfiinţare a reţelei de canalizare, pe o lungime de şase kilometri. Prin masterplanul judeţului eram prinşi cu un proiect pentru sistemul de apă, în cadrul căruia sunt prevăzute construirea a două puţuri de foraj şi o extindere de 2,5 kilometri, ultima extindere de reţea de apă care ar mai fi necesară în localitate. Am fost excluşi din acest proiect judeţului, prin urmare vom aloca bani din bugetul local, iar anul viitor vom face această extindere. Dacă eliminarea localităţii Lăpuşata din masterplan se făcea mult mai repede, acum întreaga localitate avea apă şi canalizare. Nu am putut depune aceste proiecte pentru înfiinţarea reţea de apă şi canalizare fiindcă una dintre condiţii, în programele de finanţare, era ca localitatea să nu fie prinsă în alte programe de finanţare. Sistemul de apă din Lăpuşata se va finaliza cu această extindere, pe care o vom face noi. Nu vorbesc despre gospodăriile pe care le avem peste pârâul Cerna. Aici, deocamdată nu am identificat nici o sursă de finanţare, deoarece zona are gospodării destul de răzleţe, şi nu se pliază condiţiilor impuse în programele de finanţare. În primul mandat am reuşit să realizez o extindere de reţea pe toate vâlcelele, dealurile şi toate uliţele comunei, pe o lungime de 17 kilometri. Înfiinţarea sistemului de apă a fost realizat în 2006, printr-un proiect cu fonduri europene.

Impact real: Cum reuşiţi să gestionaţi problema colectării selective a deşeurilor din localitate?

Nicolae Joiţa: Trebuie să conştientizăm cetăţenii să predea gunoiul selectiv. Preţul unui contract pentru o persoană este de 11 lei. Ar fi bine dacă ar rămâne acest tarif. Problema este că preţul se pune pe tona de gunoi, care costă 600 de lei. Aceasta este cauza pentru care ne luptăm, să-i determinăm pe cetăţeni să depună gunoiul selectiv, iar în pubele să nu se mai arunce gunoiul menajer. Încercăm să rezolvăm problema mărind numărul de contracte, iar cine nu va fi de acord cu încheierea contractului de ridicare a gunoiului, le vom impune să achite acea taxă specială, conform legii, care este mult mai mare decât contractul pentru ridicarea gunoiului. Se fac paşi de melc în ceea ce priveşte colectarea selectivă a gunoiului. Suntem la începutul acestui program de acest fel, care a venit la pachet şi cu dublarea preţului. Cu toate acestea, facem tot ce este posibil să lansăm campania de conştientizare a populaţiei asupra necesitaţii şi obligaţiei colectării selective a deşeurilor.

Impact real: Care este în prezent situaţia bugetară a primăriei şi cum aţi împărţit banii anul acesta?

Nicolae Joiţa: Avem o diferenţă foarte mare, trebuie să alocăm 19 miliarde de lei capitolul privind cheltuieli de asistenţă socială, şi 11 miliarde de lei pentru funcţionarea aparatului administrativ. Prin urmare, în trimestrul patru nu vom mai putea susţine cheltuielile privind asistenţa socială. Pentru alocarea unor fonduri din bugetul local privind mici investiţii în localitate nu pot să iau în calcul anul acesta. Am reuşit să pun de-o parte 40.000 de lei pentru a schimba acoperişul primăriei, fiindcă ne plouă înăuntru, dar suma este insuficientă. Anul acesta aveam în plan ca, din bugetul local, să alocăm fonduri pentru amenajarea centrului civic, dar nu putem face nimic. Pentru întreţinerea drumurilor comunale ni s-au alocat 20 de mii de lei. Într-o astfel de situaţie, trebuie să identificăm surse de finanţare, să demonstrăm ca se poate. Toată lumea aşteaptă să vină o rectificare de la Bucureşti.

Impact Real: Câte şcoli mai funcţionează astăzi, în localitate?

Nicolae Joiţa: Astăzi mai avem doar o şcoală şi o grădiniţă în localitate. Am dotat grădiniţa şi şcoala cu absolut tot ce poate fi necesar procesului educaţional. Clădirea avea o extindere, iar atunci când am fost nevoiţi să restrângem numărul şcolilor, în locul celei închise am făcut o scenă în aer liber pentru copii, unde să poată să îşi prezinte serbările, pentru că nu avem cămin cultural. Restul clădirii a fost reabilitat.

Impact real: Privind în retrospectivă, care dintre cele două mandate vi s-a părut cel mai dificil?

Nicolae Joiţa: În primul mandat am reuşit să introduc 17,5 kilometri de reţea de apă potabilă şi să atrag fonduri de la stat pentru modernizarea drumurilor comunale prin asfaltare pe o lungime de 6,5 kilometri. În primul mandat s-a pus prima palmă de asfalt în Lăpuşata. Am construit un pod nou şi am reparat altul, peste pârâul Cerna, cu fonduri din bugetul local. Peste pârăul Negriţa, în satul Broşteni am construit un alt pod. Toate drumurile săteşti au fost întreţinute cu piatră spartă şi cilindrate, pentru că Lăpuşata are peste 70 de kilometri de drumuri comunale. Tot în acest mandat am amenajat baza sportivă din localitate cu gazon, am construit vestiare şi tribune. La şcoala din centrul localităţii am alocat fonduri pentru repararea exterioară a clădirii, schimbarea uşilor şi ferestrelor termopan, iar în interiorul clădirii s-a reuşit amenajarea unui laborator. Tot în această perioadă am reuşit să construim o scenă în aer liber în curtea şcolii, unde copiii să îşi poată ţine serbările de sfârşit de an, pentru că noi nu avem cămin cultural unde să aibă loc astfel de evenimente. Avem un teren sintetic cu nocturnă în curtea şcolii, iar la grădiniţa din centru s-a amenajat un grup sanitar în interiorul clădirii. Acestea sunt proiectele mari, dar şi lucrurile mărunte care au cuprins întreaga localitate, în primul meu mandat. Tot în primul mandat am achitat şi datoriile făcute de fosta administraţie la Lăpuşata.

În acest mandat prin GAL am achiziţionat un buldoexcavator, în primul mandat am cumpărat o camionetă. Am finalizat podul peste pârâul Cerna şi s-a demarat proiectul pentru reţeaua de canalizare pe o lungime de 6 kilometri.

Claudia Şchiopu