Primarul comunei Bujoreni, Gheorghe Gîngu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare, precum şi intenţiile administraţiei locale în vederea accesării de fonduri europene sau guvernamentale. Ce noutăţi le aduce cetăţenilor din Bujoreni cu privire la stadiul lucrărilor la reţeaua de canalizare, dar şi ce strategie are pentru dezvoltarea localităţii, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Ce aşteptări aveţi de la rectificarea care se anunţă?

Gheorghe Gîngu: Toate administraţiile locale aşteaptă rectificarea. Avem arierate de aproape 800 de mii lei pe care le tragem din spate, de la fosta administraţie. Aceste datorii sunt o parte din cauza executărilor pe care le-am primit, în valoare de 500 de mii, pentru terenurile de la Staţiunea Pomicolă. Uşor, uşor oamenii câştigă în instanţă şi nu este vina lor, dar nici vina noastră. Sunt hotărâri judecătoreşti care trebuie duse la îndeplinire, iar primăria este doar bună de plată. Avem nevoie de această rectificare pentru funcţionarea aparatului administrativ, avem cheltuieli pe care le-am făcut anul trecut şi care ne-au venit în luna ianuarie, ca neprevăzute.

Impact real: Ce noutăţi le aduceţi cetăţenilor din Bujoreni cu privire la stadiul lucrărilor la reţeaua de canalizare?

Gheorghe Gîngu: Nu ştiu dacă voi termina vreodată canalizarea, astăzi este într-un stadiu incert. Constructorul ne-a înaintat o hârtie în care ne anunţă că nu mai au bani pentru continuarea lucrărilor, iar noi nu putem să le alocăm bani decât în perioada cât lucrează. Proiectul a început în 2013 şi, în tot acest timp, preţurile au crescut. Legal se fac modificări de preţ, dar în limitele sumelor bugetate. Finanţatorul este Agenţia de Mediu în procent 68%, iar restul de 33% este primăria. Pentru ce să fac modificări de preţ, dacă firma constructoare are întârziere la lucrări de doi ani? Modificările de preţ se fac la proiectele aflate în curs şi în termen, sau la proiectele care vor intra în lucru de acum înainte. Constructorul mai are de echipat şi de montat 7 staţii de pompare şi de introdus 100 de metri de reţea, şi apoi trebuie să facă recepţia lucrărilor. Mai pot să dau drumul la proiectul de racordare la reţea, care are finanţare guvernamentală şi apoi să începem asfaltarea. Primăria nu are nici o datorie la ei, dar constructorul vrea banii în avans, ceea ce nu se poate. La ultima întâlnire mi-a spus că intenţionează să cesioneze creanţele, probabil că au furnizori care nu mai au încredere în ei. Obligatoriu în toamna acestui an trebuie să finalizăm lucrările, dacă nu, vom fi obligaţi să dăm toţi banii înapoi. Ultimul act adiţional de prelungire a lucrărilor a fost 25 mai, au avut tranşă 15 iulie.

Impact real: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale comunei Bujoreni, în perioada care urmează?

Gheorghe Gîngu: Am depus două proiecte: unul în valoare de 18 milioane, pentru asfaltarea drumurilor pe o lungime de 20 de kilometri, fiindcă stăm foarte rău la capitolul asfaltări. Unul dintre drumuri este drumul de legătură cu localitatea Vlădeşti pe o lungime de 6 kilometri. Un alt proiect depus are valoarea de 10 milioane de lei şi vizează înfiinţarea reţelei de gaze naturale pe o lungime de 28 de kilometri. Avem în atenţie şi un proiect cu privire la amenajarea unei baze de agrement pe malul Oltului, unde primăria are 5 hectare de teren.

În acest sens m-am adresat Autorităţii de Management fiindcă, dacă se fac foraje, trebuie să avem licenţă de explorare. Am făcut primii paşi, am contactat nişte experţi care lucrează pentru staţiunile Călimăneşti şi Olăneşti, însă, dacă pentru descrierea proiectului nu se întruneşte un parametrul, mi-au comunicat că orice neîndeplinire a parametrului înseamnă că proiectul nu a fost îndeplinit şi nu se socoteşte suma eligibilă. Nu pot să risc, în situaţia acesta ne vom îndrepta atenţia către amenajarea zonei, dar mai întâi trebuie să ne facem actul de proprietate pentru care aşteptăm avizul de la Ocolul Silvic Vâlcea. Sunt lucruri pe care le vom clarifica în mod sigur.

Impact real: În ce stadiu sunt proiectele cu bani guvernamentali?

Gheorghe Gîngu: Avem şcoala din satul Gura Văii în execuţie, dar lucrările sunt în întârziere. L-am convocat pe constructor fiindcă îmi dă peste cap toate planurile, şi aici mă refer la amenajarea spaţiilor pentru că încă trei şcoli vor intra în modernizare, în perioada următoare. Un proiect îl avem cu bani europeni, pe Axa 10, pentru modernizarea şi extinderea grădiniţei din satul Lunca şi alte două proiecte, prin PNDL-2. În această situaţie nu pot închide aceste şcoli, fiindcă lucrările de şcoala din satul Gura Văii sunt în întârziere. Planul era să mut copiii în această şcoală, iar toate aceste trei proiecte sunt în faza de licitaţie. Prin PNDL-2 avem modernizarea dispensarului, unde lucrările sunt în termen. În curând vor începe şi dotările pentru cele patru cabinete medicale, aceasta fiind cea de a doua etapă a proiectului: aparatură, tehnică medicală şi mobilier. Cred că în toamnă se va finaliza acest proiect şi, probabil anul viitor voi începe demersurile pentru a înfiinţa un centru de permanenţă în această locaţie.

Impact real: Ce noutăţi aduce noul Cod Administrativ?

Gheorghe Gîngu: În general, când se face o schimbare de genul acesta cuprinde şi multe lucruri bune. Noi l-am discutat în timpul formulării lui, fiindcă modificările sunt la iniţiativa Asociaţiei Comunelor din România, iar cel care s-a implicat este primarul comunei Vulcana Băi, Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, împreună cu funcţionari de la Ministerul Dezvoltării şi Ministerul de Interne. De fapt, din toate explicaţiile pe care le-am primit în toţi anii aceştia, toate legile s-au strâns într-un singur Cod Administrativ, aşa cum trebuia făcut de mult. Un alt lucru important care s-a adăugat în acest Cod Administrativ este acel vot de patrimoniu, care de acum înainte va trece cu o majoritate simplă, nu va mai fi nevoie de două treimi. Este un câştig faptul că nu se mai stă la mâna opoziţiei ca să ne ajute. O altă decizie bună pe care a luat-o acest Guvern sunt pensiile speciale. Eu sunt primar care nu are un mandat întreg, deci nu o să beneficiez de această pensie specială, dar discuţiile care au fost în cadrul ACOR au fost din partea multor primari vechi, care puneau această problemă. Chiar dacă noi, primarii, contribuim cu sumele de bani la Fondul de Pensii, în acelaşi timp suma respectivă nu este constituită pentru acel fond, pentru că se numeşte indemnizaţie şi nu salariu, deşi ar fi trebuit să fie inclusă în legea pensiilor, aşa consider eu. Astfel, sumele sunt reţinute, dar nu suntem beneficiarii lor. Este binevenită această pensie specială pentru că sunt primari care, după mai multe mandate, nu primesc decât pensii de 1.200 sau cel mult 1.400 de lei lunar.

Impact real: Câţi bani aţi reuşit să atrageţi în localitate, în cei doi an de mandat?

Gheorghe Gîngu: Am un proiect în derulare, altele sunt în faza de implementare şi pun suflet în tot ceea ce fac, chiar dacă uneori mă simt dezamăgit şi deznădăjduit. Poate că nu văd oamenii de cele mai mute ori în acelaşi fel aşa cum văd eu lucrurile, dar problemele cetăţenilor sunt şi ale mele. Totalitatea proiectelor care sunt în lucru, dar şi a celor care au finanţarea asigurată depăşesc 200 de miliarde de lei.

În aceşti doi ani am reuşit să implementăm 15 proiecte, unele le avem în lucru, altele sunt în fază de finalizare, iar alte două se vor adăuga în portofoliul investiţiilor.

Impact real: Mai există disputele obişnuite la şedinţele de Consiliu Local Bujoreni, aşa cum era odinioară?

Gheorghe Gîngu: Nu am majoritatea în Consiliul Local, suntem 3 consilieri PSD, dar nu mai este circul de altădată, doar că, la noi, şedinţele de Consiliu Local durează, fiindcă se dau lămuriri şi se explică pentru fiecare situaţie în parte atât cât este nevoie şi necesar. Cu toate astea au trecut toate hotărârile, nu am nici un proiect respins.

Claudia Şchiopu