Claudia Şchiopu

La doi paşi de Râmnicul Vâlcea, la adăpostul munţilor împăduriţi ai Coziei şi plaiului Frăsinei este aşezat Călimăneştiul, frumoasa staţiune de pe malul Oltului care s-a dovedit a fi cea mai căutată locaţie din ţară, indiferent de anotimp.

Oraşul Călimăneşti este cunoscut încă de pe vremea dacilor pentru efectele benefice ale apelor sale termale, acesta cunoscând o dezvoltare puternică şi devenind în prezent una dintre cele mai apreciate staţiuni balneare din România. Istoria localităţii începe în anul 138 când romanii, după cucerirea Daciei, au construit castrul de apărare Arutela, de la poalele masivului Cozia. În jurul acestui castru s-a dezvoltat aşezarea devenită astăzi o staţiune balneoclimaterică de interes naţional, pe ambele laturi ale Oltului.

De proprietăţile curative ale izvoarelor termale din Călimăneşti a beneficiat şi împăratul Franţei, Napoleon al III-lea

Oraşul Călimăneşti a atins de mult statutul de cea mai vizitată staţiune balneoclimaterică de pe Valea Oltului. Este renumit pentru cadrul natural unic, dar şi pentru resursele de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi valorificate pentru efectele lor terapeutice. Investiţiile administraţiei locale, făcute în ultimii ani atrag din ce în ce mai mulţi turişti. De remarcat este şi interesul primarului Florinel Constantinescu pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Actualul primar a conştientizat faptul că proiectele din infrastructura de turism creează un imbold pentru antreprenori şi ajută la dezvoltarea durabilă a industriei ospitalităţii. La Călimăneşti, turismul balnear se adresează tuturor celor care, pe lângă tratament, aleg şi un concediu de relaxare. Frumoasa staţiune dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ajung la suprafaţă de la o adâncime de 1200 de metri. De proprietăţile curative ale acestora a beneficiat în 1869 şi împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, care s-a tratat cu apă minerală adusă cu diligenţa de la izvoarele din Călimăneşti, la recomandarea medicului Carol Davila.

Mănăstirea Cozia, un reper al staţiunii

Prin farmecul său aparte şi trecutul istoric, complexul monahal medieval unde îşi doarme somnul de veci voievodului Mircea cel Bătrân este Mânăstirea Cozia, care a fost inaugurată la 18 mai 1388. Arhitectura mânăstirii a rămas neschimbată de sute de ani şi trimite vizitatorii într-o călătorie în timp, iar picturile de pe pereţii lăcaşului de cult încântă privirile celor care îi trec pragul.

Turiştii sunt atraşi aici de Mânăstirea Cozia, precum şi de alte frumoase biserici şi mânăstiri din zonă, care atrag sufletele dornice să-şi regăsească liniştea şi să se reculeagă aici în orice anotimp: Mânăstirea Turnu – monument istoric şi de arhitectură religioasă, situat în apropierea vestigiilor castrului roman Arutela, Schitul Ostrov – ctitorit de Neagoe Basarab sau Mânăstirea Frăsinei – cu regim athonit.

Izvoarele tămăduitoare şi una dintre legendele lor

Legendele apelor vindecătoare de la Călimăneşti spun că un cioban s-a spovedit călugărilor de la Mânăstirea Cozia afirmând ca s-a vindecat după ce s-a scăldat într-un lac din „Câmpul lui Căliman: „Ciobanul spunea că durerile de spate i-au dispărut, iar oile sale rănite s-au vindecat şi ele mult mai repede. Călugării au verificat afirmaţiile ciobanului şi au găsit chiar mai multe astfel de izvoare, construind în apropierea mănăstirii o bolniţă unde oamenii au venit sa se trateze”, reiese din monografia oraşului Călimăneşti.