Nicolae Sărdărescu: „Oraşul Horezu se află pe un culoar ascendent în ceea ce priveşte oportunităţile de dezvoltare”
Claudia ŞCHIOPU
Primarul oraşului Horezu, Nicolae Sărdărescu, a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare, precum şi planurile de viitor pentru dezvoltarea infrastructurii în oraşul pe care îl conduce, în următoarea perioadă. Care proiect este cel mai important, dar şi ce a trecut la capitolul nereuşite ale acestui mandat, ce avantaje aduce noua titulatură a oraşului ca staţiune turistică de interes naţional, dar şi cum arată bilanţul activităţii sale după trei ani de mandat, aflam în rândurile de mai jos.
Impact real: Ce avantaje aduce noua titulatură a oraşului, de staţiune turistică de interes naţional?
Nicolae Sărdărescu: Sperăm să se întâmple acest lucru până pe data de 1 ianuarie, adică să transformăm oraşul Horezu din staţiune turistică de interes local în staţiune turistică de interes naţional. Avantajul este faptul că ne va da posibilitatea accesării de fonduri europene mult mari ca valoare, pe diverse axe. Prin urmare, localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional beneficiază de un punctaj sporit în obţinerea de finanţări pentru proiectele regionale. Oraşul Horezu a avut dezavantajul acesta, în raport cu oraşele atestate ca staţiuni de interes naţional. Pentru această atestare mai avem un pas. Există o comisie de evaluare la nivelul Ministerului de Turism, unde ajung toate solicitările în vederea stabilirii acestei titulaturi. Oraşul Horezu a îndeplinit toate criteriile, iar în spatele acestora trebuie să ataşăm documentaţii şi studii care trebuie transmise la Ministerul Turismului. Noi sperăm ca, în maxim 30 de zile să avem toate documentaţiile pentru a depune dosarul la Ministerul Turismului în vederea evaluării şi atestării oraşului ca staţiune turistică de interes naţional.
Impact real: Care proiect este cel mai important, dar şi ce aţi trece la capitolul nereuşite?
Nicolae Sărdărescu: Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 900 de miliarde de lei vechi, şi toate proiectele sunt importante pentru Horezu, pentru că astăzi oraşul are nevoie foarte mare de investiţii. Nu poţi să dezvolţi o localitate urbană dacă nu ai posibilitatea accesării fondurilor pe toate axele. Din păcate, din cauza legislaţiei şi negocierilor care au fost făcute pentru programele de dezvoltare la Bruxelles de specialiştii români, oraşele mici şi mijlocii au fost defavorizate. Nu au avut acces la tot ce înseamnă fonduri de dezvoltare. De exemplu, pentru modernizarea infrastructurii nu am avut acces decât prin PNDL, unde Primăria Horezu a obţinut cinci proiecte în acest exerciţiu financiar, dintre care două pentru modernizarea infrastructurii. Acest lucru s-a întâmplat în măsura în care noi am depus la Ministerul Dezvoltării 10 proiecte şi mai avem pregătite alte 5 proiecte, în vederea finanţării. Sunt însă foarte mulţumit de ceea ce am obţinut. Fac aceste precizări fiindcă avem nevoie de fonduri pentru investiţii, pentru că sunt foarte multe de făcut în acest oraş, iar un primar într-un mandat niciodată nu va putea să facă totul. În primii doi ani am muncit să întocmim documentaţii încât să facem cât mai multe proiecte şi să obţinem banii, apoi a trebuit să demarăm procedurile pe partea de proiectare şi execuţie. La capitolul nereuşite din punct de vedere al investiţilor nu am ce trece, fiindcă am mai multe reuşite decât nereuşite. Insa, pot să spun că nu am reuşit să determin toţi angajaţii primăriei să lucreze, şi asta este o nereuşită. Aproximativ 30% dintre ei ori sunt nepregătiţi, ori refuză efectiv să se angreneze în activităţi, în condiţiile în care nu am ceva cu vreunul dintre ei, din contră: cu cei care îmi erau mai apropiaţi înainte, pe aceia i-am presat să lucreze mai mult. Angajaţilor acestei administraţii le-am cerut două lucruri: să muncească atât cât muncesc eu, în ritmul meu, şi fără să facă politică în primărie. O parte dintre angajaţi au înţeles, o altă parte fac acele cuiburi care au fost dintotdeauna, sperând că, odată cu alegerile vine un alt primar, iar vechimea lor în câmpul de muncă trece fără nici o problemă. O altă nemulţumire este legată de unii dintre cetăţenii oraşului, care nu înţeleg că şi ei trebuie să facă ceva pentru această localitate, pentru comunitatea din această zonă. Aduc critici acestui oraş, afectând localitatea, exportă în afara localităţii lucruri subiective, fără fundament, doar de dragul de a da în cineva. Şi, culmea, sunt oameni care au plecat de mult timp din Horezu, care locuiesc la Bucureşti sau sunt plecaţi din ţară, oameni care sunt rupţi de localitate, dar care sunt cei mai mari critici. Dacă îşi pregătesc eventualele candidaturi pot să o facă, este deschis totul, dar nu prin critici la adresa localităţii noastre, fiindcă Horezu are şanse să se dezvolte.
Impact real: Care este stadiul proiectelor aflate în derulare, pe raza oraşului Horezu?
Nicolae Sărdărescu: Avem în fază finală asfaltarea străzii Mircea cel Bătrân, investiţie care se realizează cu bani guvernamentali. Podul de pe această stradă care duce spre piaţă este şi el în execuţie. Sunt comandate şi băncuţele pe care le vom amplasa de-a lungul râului, fiindcă vom avea o zonă pietonală foarte frumoasă, unde se va amplasa cu gard din fier forjat pe toată zona falezei. Avem în faza de execuţie, destul de avansată, lucrarea de construire a creşei pentru patru grupe de copii. Sperăm ca în luna februarie să deschidem această creşă, fiindcă cea pe care o avem în prezent nu are capacitatea de a aproba toate cererile, pentru că avem foarte mulţi copii. Cu bani de la Compania Naţională de Investiţii este în execuţie şi Centru Cultural de la Olari, investiţie care are 1400 de metri pătraţi şi unde va fi şi şcoala de ceramică, sala de expoziţie şi sălile de curs. Tot prin Compania Naţională de Investiţii avem în derulare sala de sport la care se lucrează şi baza sportivă, pentru care urmează faza de licitaţie. De asemenea, prin Ministerul Turismului se va amenaja un camping turistic.
Impact real: Din câte ştim, aveţi o serie de proiecte şi cu fonduri europene. Care sunt, mai exact, acestea?
Nicolae Sărdărescu: Cu bani europeni am achiziţionat un utilaj multifuncţional prin Grupul de Acţiune Locală. Am reuşit să atragem fonduri pentru Centrul Socio-Cultural de la Romanii de Sus unde, într-o săptămână, va începe construcţia. Centrul pentru situaţii de urgenţă este în faza de proiectare, contractul de finanţare fiind deja semnat. Modernizarea parcului Constantin Brâncoveanu este o investiţie pentru care urmează o nouă faza de licitaţie. Lucrările s-au reziliat cu primul constructor, deoarece nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. Avem şi proiectul privind modernizarea centrului istoric, proiect care este pe site, în faza de licitaţie. Tot cu bani europeni se va asfalta şi strada Independenţei, va intra într-un amplu proiect de modernizare întreaga zonă. Proiectul este în fază de licitaţie. Avem de asemenea accesată modernizarea, extinderea şi automatizarea iluminatului public, în valoare de 5 milioane de euro bani europeni, un proiect pentru care vom semna contractul de finanţare.
Impact real: În ce stadiu este proiectul care propune dezvoltarea serviciilor oferite de Ambulatoriul Integrat al Spitalului Orăşenesc Horezu?
Nicolae Sărdărescu: Cu bani europeni avem şi acest proiect, în valoare de 2,5 milioane de euro, care prevede construcţia zonei de amplasare a computerului tomograf şi achiziţia unui RMN, aparat de osteoporoză, mamograf şi alte 17 echipamente. Proiectul este în faza de licitaţie, iar în luna decembrie vom avea întreaga aparatură la Horezu şi în luna februarie va fi funcţională. Vom avea o aparatură de ultimă generaţie, se va colabora cu spitalele universitare din ţară. În prezent, la spitalul din Horezu îşi desfăşoară activitatea 43 de medici, iar pentru aparatura pe care o vom avea suntem în discuţii cu specialişti dornici să îşi desfăşoare activitatea la noi, în spitalul din Horezu, şi chiar să se mute cu familiile în oraşul nostru. Le vom oferi condiţii, iar spitalul arată impecabil. Mai mult, Ministerul Sănătăţii ne-a alocat 16 miliarde, iar primăria a mai alocat 1,7 miliarde de lei pentru achiziţia echipamentelor necesare pentru fiecare secţie. În cadrul spitalul s-au înfiinţat secţii noi, iar în prezent avem două noi săli de operaţie. Spitalul din Horezu acoperă 22 de localităţi, dar, pe lângă acestea are recomandări din multe alte zone pentru tratarea afecţiunilor oncologice. După evaluarea făcută de Comisia Independentă, Spitalul Horezu a fost clasat ca fiind unul dintre cele mai recomandate spitale din ţară, care a avut peste 80% parametrii îndepliniţi.
Impact real: Cum poate fi exploatat segmentul turistic în Horezu şi ce proiecte aveţi în plan pentru încurajarea turismului?
Nicolae Sărdărescu: Staţiunea Vârful lui Roman este un loc de basm, va fi viitorul acestei localităţi. Aici au fost construite în ultimii ani pensiuni, au apărut investitori serioşi şi puternici din punct de vedere financiar. Reuşesc să mişc lucrările din loc: împreună cu CEZ au început pregătirile în vederea electrificării. Săptămâna viitoare primim studiul de fezabilitate şi, după graficul lor de lucru, în noiembrie, anul viitor, întreaga zonă va fi electrificată până sus, la staţiunea Vârful lui Roman. În prezent se lucrează la reprofilarea drumului începând din Horezu până sus, la munte. Totodată, lucrăm şi la preluarea tuturor drumurilor de Primăria Horezu. Oraşul Horezul are o perspectivă fantastică. În staţiunea Vârful lui Roman investitorii s-au angajat că vor construi un hotel de 100 de locuri şi restauratul. Anul acesta va fi operaţională pârtia de schi şi, începând din primăvară, vom trece la amenajarea celei de a doua şi chiar de a treia pârtii de schi. Pârtiile de schi vor avea lungimi cuprinse între 2,5 kilometri, iar cea mai lungă va fi de 4,5 kilometri. Horezu deţine numeroase obiective turistice de neratat, cum ar fi atelierele de ceramică, mănăstirile şi locurile impresionante pe care orice turist trebuie să le viziteze. Sunt mândru de această aşezare, de faima „Cocoşului de Hurez”, aflat în patrimoniul UNESCO, care s-a răsfrânt în ultimii ani şi asupra oraşului, devenit între timp capitală a ceramicii româneşti, dar şi unul dintre cele mai vizitate locuri din ţară. Oraşul Horezu se află pe un culoar ascendent în ceea ce priveşte oportunităţile de dezvoltare.
Claudia ŞCHIOPU