Aşteptările premierului Dăncilă nu s-au realizat: moţiunea de cenzură a trecut de votul parlamentarilor

Moţiunea de cenzură a trecut de votul Parlamentului, iar Viorica Dăncilă a rămas acum doar preşedinte al PSD, fiind demisă din postura de premier al României. Aceasta va îndeplini în continuare numai atribuţii formale şi restrânse, până la formarea unui nou Guvern. Cu câteva zile înainte de votare moţiunii, mai precis luni, Viorica Dăncilă afirma despre moţiunea de că o parte dintre cei care au semnat se aşteaptă să se răzgândească, când va fi momentul votului. „Cred că aşteptările unora au fost altele, preşedintele României alături de Opoziţie şi-au propus să dea jos Guvernul. Nu poţi să vii să spui vreau să plece acest Guvern, fără să spui ce pui în loc”, a spus premierul. Viorica Dăncilă a mai spus că nu crede că se va ajunge la alegeri anticipate. Candidata PSD la alegerile prezidenţiale a respins acuzaţiile potrivit cărora în această perioadă a promis bani primarilor, pentru susţinerea politică, şi a continuat să spună că cei care aduc aceste acuzaţii sunt „iresponsabili”. Dăncilă a mai spus că cele 6 miliarde de lei, din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii se dau în funcţie de nevoile comunităţilor şi nu după culoarea politică, şi că are încredere în toţi colegii din Parlament.

Dăncilă nu renunţă la candidatura pentru prezidenţiale

Dăncilă a adăugat că, în mod categoric, va rămâne candidatul PSD la alegerile prezidenţiale. „Nu ne permitem experienţe. Partidul se va reuni în jurul meu, PSD şi-a susţinut mereu propriul candidat. Nu a acceptat un candidat din afara partidului şi doar acesta a reuşit să mobilizeze electoratul”. Premierul a mai afirmat că cel mai bun sondaj este votul şi crede că PSD va intra în turul doi şi va câştiga alegerile prezidenţiale.

Moţiune cu succes

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată, la 10 octombrie 2019, înregistrându-se 238 de voturi “pentru”. Moţiunea de cenzură „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a fost depusă în Parlament la 1 octombrie 2019. Documentul a fost semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. În situaţia în care o moţiune de cenzură este adoptată prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată executivului se consideră retrasă, iar Guvernul este demis, potrivit articolului 113 din Constituţie. Odată guvernul demis, Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie. Potrivit art. 103, alineat 1 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament. În termen de zece zile de la desemnare, premierul nominalizat trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare şi să le trimită pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului (art. 103, alin. 2 din Constituţie). Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată în art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului (art. 87 din Regulament). Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii. După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului şi listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, preşedintele de şedinţă le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere. După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret cu bile. Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României pentru a numi Guvernul. Primul-ministru şi membrii Guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului. În cazul în care Guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Elena BUDI

Alina MONEA

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *