Mai multe biserici sau case vechi din lemn, care au fost declarate monumente istorice sau de arhitectură sunt în pericol de dispariţie, iar o dată cu ele va dispărea şi o parte din istoria acestor locuri. Semnalul de alarmă a fost trans de Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Vâlcea, la ultima şedinţă de la Instituţia Prefectului. Directorul Epure afirmă că, după retrocedările necontrolate din ultimii ani, multe case cu valoare istorică şi arhitectonică deosebită au intrat în posesia unor particulari, iar aceştia nu sunt interesaţi de renovarea acestora. În aceeaşi situaţie se află şi numeroase biserici de lemn care aparţin Arhiepiscopiei Râmnicului, dar pe care preoţii nu au interes să le renoveze pentru că nu vor să îşi piardă sursa de venit în perioada cât monumentele ar fi închise pentru renovare.

93 de biserici din judeţ au statut de monument istoric

Judeţul Vâlcea este împânzit la tot pasul de biserici şi mănăstiri vechi, fiind printre primele judeţe din ţară, în privinţa numărului lăcaşelor de cult. Până în prezent, în judeţ se păstrează 92 de biserici de lemn, care sunt clasate în Lista Monumentelor Istorice. Dintre acestea trei sunt de categoria A: Mariţa-Vaideeni, Grămeşti şi Biserica Bolniţă a Mănăstirii Mamu de la Stăneşti-Lunca, aparţinând comunei Lungeşti. Acestea au fost construite în perioada cuprinsă între secolul al XVI-lea şi până la începutul Primului Război Mondial. Aceste biserici de lemn au o valoare inestimabilă pentru cultura românească, mai ales pentru că fac parte integrantă şi definitorie din identitatea naţională. Numărul bisericilor de lemn datând încă din secolul XVIII-lea este destul de mare, iar acestea se găsesc cu preponderenţă în nordul judeţului. La multe dintre aceste monumente surprinde în primul rând arhitectura de lemn, care se împleteşte cu elemente ale construcţiei din zid. Datorită statutului mai ridicat acordat construcţiilor de zid, meşterii în lemn au preluat şi adaptat, în timp, unele elemente formale şi decorative de la modelele de zid. Arhitectura religioasă a fost dominată încă de timpuriu de marile ctitorii din zid. În secolele al XVIII-lea, şi mai ales al XIX-lea, multe biserici de lemn din Vâlcea au fost tencuite şi pictate, imitându-le în mod special pe cele de zid. Unele biserici de lemn au fost chiar completate cu catapetesme, altare sau pridvoare din zid.

Multe biserici – monument au fost distruse, sau dărâmate

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Vâlcea, Florin Epure trage un semnal de alarmă. El a afirmat că, deşi cu sprijin de la Ministerul Culturii au fost salvate câteva biserici din lemn care nu mai fuseseră reparate sau modernizate de foarte mulţi ani, sunt totuşi foarte multe biserici de lemn distruse, arse, dărâmate sau în curs de deteriorare. În cadrul şedinţei ordinare care a avut loc la Prefectura Vâlcea pe data de 22 octombrie, Florin Epure a mai precizat faptul că este mare nevoie ca unele dintre bisericile vechi din lemn să fie conservate, dar aceste lucrări depăşesc resursele locale, iar documentaţiile de proiectare şi lucrările de restaurare conduse de specialiştii atestaţi sunt de multe ori exagerat de scumpe. În multe cazuri, astfel de monumente au ajuns în posesia unor privaţi, care, conform legii, ar trebui să se ocupe cu întocmirea documentaţiei pentru repararea şi conservarea monumentului respectiv, dar, în realitate, prea puţini dintre cei se interesează de conservarea clădirilor – monument, iar printre cei nepăsători se numără de multe ori chiar şi preoţi.

Biserica de la Popeşti – Urşi este în restaurare de zece ani

Biserica „Buna Vestire” şi „Arhanghelul Mihail” din Urşi, comuna Popeşti este deja în proces de modernizare de aproximativ zece ani, după ce a primit finanţare pentru reparare şi reabilitare. Monumentul a fost construit în anul 1775, având un sistem structural realizat din bârne suprapuse din lemn de stejar. Restaurarea a început cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România şi al Fundaţiei Pro Patrimonio, în cadrul unui proiect care are în vedere restaurarea a nu mai puţin de 60 de biserici din lemn. La această biserică mai este nevoie în prezent de finanţare pentru restaurarea picturii monumentului istoric.

Mai multe monumente, în pericol de dispariţie

Alte exemple de biserici care se află în pericol de dispariţie sunt: Biserica „Cuvioasa Paraschiva“ din satul Şuieşti, comuna Stăneşti, Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Brezoi, Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Măgureni, comuna Guşoieni, Biserica Înălţarea Domnului de la Valea Scheiului, comuna Dănicei, Biserica Cuvioasa Paraschiva din comuna Sineşti, iar lista poate continua. Aceste biserici şi multe altele ar putea primi finanţare pentru reabilitare, dar, din cauza deţinătorilor, şi mai ales a sătenilor, nu se poate face nimic în acest sens. Florin Epure a mai precizat faptul că, dacă cei care deţin în prezent aceste monumente nu vor trimite documentaţia către cei care se pot ocupa cu reabilitarea şi restaurarea lor, bisericile vor pieri încet, dar sigur, iar în locul lor se vor realiza alte construcţii, iar istoria acelor locuri va fi pierdută.

Florentina Lixandru, primar Suteşti: „Am început procedurile pentru refacerea bisericii”

Deşi mulţi dintre deţinătorii acestor lăcaşe istorice şi religioase încă nu s-au interesat de repararea lor, un exemplu pozitiv este al primarului comunei Suteşti, Florentina Lixandru. Împreună cu sătenii, primăriţa a făcut toate eforturile posibile pentru a reabilita şi restaura o biserică – monument care a ars în urmă cu doi ani din temelii, rămânând în picioare doar o parte a altarului. „Noi am început procedurile pentru refacerea bisericii, am urmat toţi paşii, iar lucrurile sunt deja într-o etapă destul de bună, aş zice. Într-adevăr, nu putem spune că biserica va fi construită ca un monument istoric, dar noi o vom construi din lemn, aşa cum a fost. Am păstrat altarul şi câteva dintre lucrurile de la vechiul monument, care au putut fi salvate din incendiu. Cetăţenii au înţeles că un lucru făcut bine nu se face de azi pe mâine. Le-am explicat paşii pe care a trebuit să îi urmez înainte de a ne apuca să o refacem. Am făcut cadastrul şi intabularea, am făcut şi expertiza, iar acum avem proiectul în desfăşurare. Arhiepiscopia Râmnicului a fost foarte încântată de faptul că ne-am dat interesul să reparăm biserica, iar acest lucru este o fericire şi pentru noi. Acum sperăm să ne apucăm cât mai curând de renovare. Tot proiectul şi reabilitarea vor fi realizate din bani proprii. Sunt convinsă că ne vom descurca, iar oamenii vor veni din nou la bisericuţa lor, aşa cum o făceau şi înainte”, a declarat Florentina Lixandru, primarul comunei Suteşti pentru ziarul Impact real.

Numărul bisericilor de lemn este impresionant, acestea întâlnindu-se practic pe tot teritoriul judeţului, unele având o vechime de peste 400 de ani şi păstrându-se până în zilele noastre nemodificate, iar altele au fost reconstruite parţial sau total din elemente de zidărie. Fără să aibă măreţia celor maramureşene, multe dintre bisericile vâlcene sunt apreciate de turişti, ele făcând parte dintr-o „coloană infinită a spiritualităţii noastre”, care trebuie conservată cu orice preţ. Elena BUDI