Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea oferă de peste 25 ani, prin departamentele sale specializate, acces la informaţii de afaceri, asistenţă şi consultanţă în afaceri, formare profesională, organizarea de evenimente de afaceri şi parteneriate internaţionale. Camera de Comerţ a fost constituită în anul 1990 din iniţiativa comercianţilor din judeţ şi reuneşte astăzi ansamblul activităţilor de promovare, reprezentare şi informare a mediului economic, pe care le desfăşoară ca promotor al dezvoltării şi valorificării resurselor economice şi sociale.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea a oferit un interviu pentru Impact real, în cadrul căruia şi-a exprimat dezamăgirea faţă de lipsa investiţiilor în economia vâlceană.

Impact Real: Aţi organizat şi în acest an foarte bine gala Economiei Vâlcene. Vă rog să ne spuneţi care este percepţia dumneavoastră despre modul cum a evoluat în ultimii ani economia din judeţul Vâlcea, care ar fi plusurile şi minusurile?

Valentin Cismaru: Noi organizăm evenimente de acest fel pentru că avem un gând să îi punem pe oameni faţă în faţă, să vină la un eveniment unde să se întâlnească oameni de afaceri din diferite domenii, unde să îşi construiască noi idei, pentru a evolua. Din nefericire, judeţul nostru are o problemă fantastică şi asta de mult timp: nu există nici o investiţie. Oamenii se chinuie să facă ceva, dar la o scară mică, nu la scară mare, într-un domeniu prin care ne-am putea dezvolta pe toate planurile. Judeţul este şi în una dintre zonele slab din punct de vedere economic, statistic vorbind. Ca pol mai important de dezvoltare avem aproape de noi Craiova şi judeţul Olt, unde există o investiţie care trebuia să fie la noi: mai precis firma Pirelli, iar pentru acest nenoroc sunt vinovate autorităţile. Din păcate, judeţul Vâlcea nu a avut niciodată pe cineva care să ştie cum să aducă ceva la noi, care să crească şi să se dezvolte. Lipsa unui parc industrial este o problemă gravă. Am încercat cu mult timp în urmă să îi conving pe cei aflaţi la conducere că trebuie să avem şi noi un parc industrial şi, după mult efort de convingere, acum şapte ani au început construirea a două parcuri industriale: unul la Bălceşti şi altul la Drăgăşani, cu suprafeţe nesemnificative, pe care nu reuşesc nici până acum să le termine. Dacă ar fi să ne comparăm, de exemplu, cu Oradea, care are 15 parcuri industriale de câteva sute de hectare, ştim cu toţii ce se întâmplă acolo.

Impact Real: Topul firmelor a cunoscut şi el numeroase modificări în timp. Astăzi, societăţi care în alţi ani erau pe locuri fruntaşe sunt acum în insolvenţă, sau nu mai există. Care credeţi că sunt cele mai importante pierderi pentru judeţul Vâlcea, din acest punct de vedere?

Valentin Cismaru: Dacă discutăm despre societăţi care sunt în insolvenţă, sau care au pierderi, acestea trebuiau rezolvate de acum 20 de ani. De când este Oltchimul nu a făcut decât să aducă pierderi, mai mult decât câştiguri. La fiecare top am adus autorităţile şi le-am arătat pe baza topului adevăratele rezultate din judeţ. Le spuneam că Oltchimul pierde 200 de milioane de euro, care înseamnă de fapt ceea ce produc cele câteva sute de întreprinderi mici din judeţ. De ce să plângem acum după CET, când ştim cu toţii că, dacă ne-am pune o centrală în cameră ar fi totul mai eficient, şi am trăi mult mai confortabil în propria locuinţă, pentru că dăm drumul la căldură când vrem, şi ne costă mai puţin. Aceste două societăţi mari, de care ne tot văităm, nu sunt decât nişte societăţi care nu ar mai trebui să existe de mult, iar acele societăţi care chiar fac ceva sunt societăţile private care au reuşit singure să se dezvolte şi care reuşesc să le ţină pe celelalte.

Impact Real: Există şi firme care au avut o creştere economică foarte bună, şi care au creat o surpriză pentru economia locală? Care ar fi acestea, şi ce credeţi că a determinat această creştere?

Valentin Cismaru: O investiţie extraordinar de frumoasă este Wipro, fostul Hervil, o investiţie a unui mare antreprenor american, o firmă americană de top, care a făcut ceva extraordinar acolo. Iarăşi, nu ştie nimeni nimic despre firma DESLEECLAMA, o întreprindere belgiană care are în jur de 400 de lucrători, şi care face o activitate cu textile foarte importantă, care se plânge că nu li s-au făcut utilităţile. Ar mai fi iarăşi MW Auto Drăgăşani, fabrica unde se realizează jante auto.Un alt investitor mare este Ciech Soda, de care ne batem joc, dar care este prima în România, şi mai ales în topul nostru. Dacă am sta de vorbă unii cu alţii şi ne-am informa din toate sursele, am lua exemplu din alte părţi şi am face ceva măreţ.

Impact Real: Cum poate ajuta Camera de Comerţ şi Industrie investitorii privaţi de la nivel judeţean, ce servicii le oferiţi, în mod concret?

Valentin Cismaru: Cel mai mare ajutor pe care îl poate oferi Camera este acesta că poate să le asigure sau să îi ajute să îşi găsească parteneri prin promovare. Aici iarăşi avem câteva exemple proaste, cum este Centrul de la Călimăneşti, care a fost conceput pentru a promova judeţul, dar, pentru că a fost condus greşit şi nu i-a văzut nimeni potenţialul, acum acolo se fac nunţi. Am avut în ultimii doi ani un proiect foarte important, prin care am înfiinţat circa 100 de întreprinderi. Nu doar că le-am înfiinţat în acte, prin accesarea unor fonduri europene am reuşit să le dăm 40 de mii de euro. Am adunat aici 300 de oameni, unii dintre ei nu aveau firme, le-am explicat ce trebuie să facă, iar din aceştia am ales 100, care în final au primit această sumă. Aceştia sunt deja de succes, unul dintre ei a fost la gală: Alex Tache.

Impact Real: Credeţi că ar fi oportună revenirea la vechea formă de organizare, aceea de a reintegra Oficiul Registrului Comerţului în Camera de Comerţ, şi de ce?

Valentin Cismaru: Înainte de război, camerele de comerţ aveau ca obiectiv, pe lângă promovare, ţinerea registrului comerţului, mai bine zis ţinerea evidenţei firmelor, şi aceasta era făcută prin acest Oficiu al Registrului Comerţului. Această variantă a funcţionat până după război, iar după anii 50 au venit cei de la noua putere, au confiscat arhivele, iar patronii au fost încarceraţi. După Revoluţia din 1989 au fost câţiva care ştiau ce înseamnă economia de piaţă şi au realizat faptul că o Cameră de Comerţ nu poate funcţiona fără un Registru al Comerţului, care să ţină evidenţa firmelor, un loc unde să se înfiinţeze aceste firme. În 2002, Adrian Năstase a dat o ordonanţă de urgenţă naţionalizând Registrul Comerţului, şi de atunci această instituţie este în subordinea justiţiei. Nu are importanţă că este bine sau rău, dar revenirea la vechea formă nu cred că mai este posibilă, pentru că, între timp, o serie de servicii ale Registrului Comerţului au fost preluate în sistemul birocratic al statului. Noi aici nu făceam birocraţie: dacă un om de afaceri venea şi spunea că are nevoie să îşi facă o firmă până deseară, pentru că trebuie să preia o marfă de la vamă şi are nevoie de hârtii, i se făceau până în seara respectivă.

Impact Real: Care credeţi că vor fi tendinţele economice la nivel naţional şi la nivel local, în următorii ani? Credeţi că ne aşteaptă o criză economică severă, aşa cum susţin unii analişti, sau credeţi în previziunile politicienilor, care prevăd o creştere economică?

Valentin Cismaru: Tendinţele sunt deosebit de favorabile, după părerea mea, la nivel mondial. Există o schimbare fantastică de percepţii a activităţilor economice, cu robotizare, cu informatizare. Nenorocirea este că noi suntem în pericol de a rămâne într-o insulă a noastră, şi nu ne pasă de ceea ce se întâmplă afară. Din punct de vedere a judeţului nostru am impresia că, în timp, nu se va mai întâmpla mare lucru. Suntem în perioada aşteptării alegerilor, dar nu am speranţa că cei care vor veni vor putea face repede ceva, nu văd pe cineva din lumea asta politică din judeţ care să aibă mintea deschisă, şi să facă cu adevărat ceva. Pentru a avea un judeţ prosper obligatoriu trebuie să fii deschis la minte şi la cei de afară, adică îţi trebuie relaţii cu lumea. Economia nu poate să crească din pământ, trebuie dirijată în sensul pozitiv, ca să crească economia trebuie ajutat şi un fir de iarbă, care nu poate creşte dacă are o piatră pe el. Trebuie să ne gândim la tineretul acesta care, dacă nu este ajutat, sunt la fel ca firul de iarbă: nu pot creşte şi nu se pot dezvolta. Ei au iniţiativă, dar nu văd conducerile acestea învechite să facă ceva pentru tineri.

Elena BUDI