Alegerile prezidențiale: PSD a atras mai mulți votanți după demiterea Guvernului Dăncilă, dar PNL ar prima șansă la prezidențiale

Dacă la europarlamentarele din data de 26 mai PSD a obţinut puţin peste 2 milioane de voturi, în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminica, 10 noiembrie, PSD a obţinut cu 26 de mii de voturi în plus. Practic, Viorica Dăncilă a obținut o victorie de etapă, chiar dacă actualul președinte pornește cu prima șansă în cursa turului al doilea. PSD a obţinut, însă, în mod surprinzător mai multe voturi, în detrimentul altor candidați care se vedeau intrați în al doilea tur de scrutin. Viorica Dăncilă a reuşit să urce în sondaje abia după demiterea cabinetului său, dar şi în urma unei campanii electorale a surzilor, unde Iohannis si Dancilă au fost legaţi de moţiunea de cenzură şi instaurarea unui nou Guvern.
„Când doi se ceartă, restul sunt scoşi din decor”
În tot acest timp, preşedintele Iohannis a ridicat el însuți imaginea PSD, numindu-l un adversar redutabil și făcând în permanență referiri la opozanții ăi principali, în loc să se concentreze pe propria campanie. Din această cauză, nimeni nu a mai băgat în seamă faptul că acest partid trebuia să fie pe ducă. Mai mult, ambele partide, PNL și PSD au avut o campanie fără program, fără dezbatere electorală, fără un raport de activitate, limitându-se la atacuri reciproce, lucru pe care o parte din electoratul educat al liberalilor nu l-a acceptat, iar efectul a fost că Iohannis a primit reversul, fiindcă 37% nu înseamnă totuşi 45%, şi nici 40%, cât promiteau liberalii că o să aibă al finalul primului tur de scrutin. Pe e altă parte, Dăncilă a fost de această dată numai reprezentanta unui colos politic greu de mutat din loc, reușind să păstreze mare parte din nucleul dur al electoratului specific. Cu toate acestea, Iohannis nu este foarte departe de voturile PNL și nu este nici el un performer, chiar dacă va câştiga alegerile.
Barna: „Trebuia să ne batem cu Iohannis, nu cu Dăncilă!”Au fost mulţi alegători pe partea dreaptă, preşedintele a supraperformat în Diaspora, acolo unde a luat peste 53% din voturi, de unde Barna se aştepta să ia cel puțin 50%. Algoritmului de la alegerile parlamentare nu a mai fost însă acelaşi pentru Barna. Lucrurile s-au învârtit în jurului unei campanii greşite, pe care USR a făcut-o. Alegerea unui candidat pentru președinție cu un an înainte, în contextul în care alegerile prezidenţiale sunt în primul rând alegeri de notorietate a fost o greșeală încă de la început. USR şi-a anunţat candidatul cu patru luni înainte, iar, după ce a apărut, Barna a avut o problemă de notorietate pe care nu a ştiut să o gestioneze. Luată de la un capăt la altul, campania pe care USR a făcut-o nu a avut rezultatul pe care trâmbiţau ca îl vor avea. Mulţi şi-au dorit să vadă de la USR motivul intrării în politică, dar şi care erau proiectele lor. De la început s-a ştiut că Iohannis va câştiga alegerile prezidenţiale. Într-o astfel de situaţie, Barna trebuia sa aibă legătură mai degrabă cu aceste alegeri şi să folosească acea vitrină a europarlamentarelor pe care şi-o câştigase pentru a spune ce va face USR şi ce program electoral are. Regula majorităţii are o logică, dar trebuie să se supună regulii generale a consensului. Este diferenţa dintre un politician şi un fost ONG-ist . Politica este o profesie care se învaţă la locul de munca, iar locul de munca este partidul. Câtă vreme ai făcut parte dintr-o organizaţie neguvernamentală profitabilă este greu sa te adaptezi la viaţa politicului. Este nevoie de maturizate, însă maturizarea politică cere timp. Decepţia cea mai mare a cetăţeanului a fost atunci când USR s-a încăpăţânat să nu intre la guvernare. Altfel spus, a fost o nesocotire a încrederii pe care alegătorii au acordat-o acestui partid tânăr, pe 26 mai. Nu a făcut faţă acestei încrederi, a fost sub ea, iar atmosfera din interiorul USR a trecut de la optimism la pesimism.
Claudia SCHIOPU