Prostia şi lăcomia înving meritocraţia
Tevatura ieftină din ultimele zile pe marginea neconstituţionalităţii amenzilor date la vreme de pandemie ne confirmă ceea ce ştiam de mult: meritocraţia nu mai există de mult timp pe aceste meleaguri, a fost invadată şi cucerită de prostia şi lăcomia infinită a guvernanţilor, sau de „prostocraţie”, aşa cum o numea profesorul Andrei Marga. Ce se întâmplă? Este foarte simplu: ne-au năpădit proştii, iar vremea simplelor constatări a trecut. Proştii au atras după ei mereu alţi proşti (după chipul şi asemănarea lor) şi s-a ajuns, iată, că s-a depăşit „masa critică”, prag dincolo de care mecanismele „democraţiei libere” sunt total neputincioase. Capacitatea de autoreglare „democratică” a societăţii este compromisă.
Statul este construit după chipul şi asemănarea noastră, iar dacă nu ne place ce vedem trebuie mai întâi să ne uităm în ograda proprie, să vedem de unde ne vine năpasta. În aceste zile România este ca un organism invadat de „viruşi”, de la Covid până la pretenţiile ungureşti sau prostocraţia guvernanţilor care au pretenţia să îşi întregească bugetul pe seama amenzilor de zeci de mii de lei date unor amărâţi care ar trebui să muncească de acum înainte vreo 5 – 6 ani pentru a le putea plăti. Nu vom putea construi niciodată nimic dacă nu vom şti să devenim „imuni” la „proştii buni de gură”, sau la „proştii cu putere”, aceşti adevăraţi viruşi sociali, cu care ţara ne-a fost „infectată”, începând chiar cu 1989. Cu graniţele deschise şi cu „jos” oricine şi orice, strigat de-a valma, în stradă, de „tot omul liber”, atunci, în acele zile, s-a declanşat prăbuşirea şi „africanizarea” României! Începând cu Ion Iliescu, virusul a suferit mutaţii din ce în ce mai grave, încât ne-am pricopsit acum cu nenea Iohăniţă, iar astăzi vedem doar consecinţele… Oricine se opunea, sau încerca numai să schiţeze pe atunci vreo formă de atenţionare era strivit de „opinia publică”, bine susţinută de „presa liberă”, de intelectualii fără de prihană” şi de alţi „vectori” răsăriţi aşa, din senin, mulţi chiar urmaşi ai „comuniştilor dintâi”, cei veniţi în ’45, pe „tancurile sovietice” şi deveniţi pe dată „mari Democraţi”. Dar nimeni nu vede aceste lucruri.
Consecinţa este ceea ce vedem astăzi, şi anume spectacolul perfid al unui preşedinte mincinos care afirmă că nu vom putea părăsi, de pildă, localitatea nici după data de 15 mai, deşi el face săptămânal naveta pe Valea Oltului, că trebuie să stăm în casă, deşi el ştie cel mai bine cum au ajuns românii din zonele cele mai sărace şi de preferinţă carantinate ale ţării prin Germania, să sclavagească cu buletinele reţinute la diverse munci pe care alţii le refuză, care ştie cel mai bine cum au dispărut în ultimi ani sute de hectare de pădure fără ca nimeni să ia măsuri şi care îşi făcuse în mod perfid, împreună cu „Guvernul Meu” calculul cum se va întregi bugetul din amenzile date românilor care erau nevoiţi să iasă din casă pentru o bucată de pâine.
De ce suntem convinşi de ceea ce spunem? Iată: imediat după ce amenzile au devenit neconstituţionale poliţiştii care erau aliniaţi până atunci în zeci de mii de filtre, la toate colţurile de stradă, dând amenzi în dreapta şi în stânga s-au evaporat pur şi simplu de pe străzi, lăsând totul la voia întâmplării. Normal, de ce ar mai fi stat, dacă nu le ieşea bănuţul celor care îi trimiseseră? Nu era mult mai bine să stea izolaţi prin birouri, în timp ce bandele mafiote produceau prima crimă a pandemiei, în urma unei bătăi de stradă cu cuţite şi topoare? Dacă nu era rost să se dea nici o amendă, ce importanţă mai are siguranţa cetăţenilor care au nevoie să fie protejaţi de răufăcători chiar şi atunci când nu există posibilitatea să îşi scoţi „pârleala” pentru aceste acţiuni din amenzi abuzive?
Halucinanta prosteală nu se opreşte, însă, aici. Scula … pardon, mâna dreaptă a lui Iohannis, domnul Orban ameninţă acum că, în cazul în care nu îi merge şmecheria nici cu starea de alertă, atunci va inventa el o ordonanţă … ceva care să reglementeze această situaţie în care ne aflăm, şi care domnilor guvernanţi le convine de minune, anume haosul general, în care ei îşi pot vedea fără grijă de propriile afaceri cu măşti, combinezoane, şi te miri ce alte materiale luate de la firme no name.
Măi, nenicilor, aţi ajuns să speriaţi oamenii atât de rău încât unii au ajuns să stea cu mască şi atunci când dorm cu nevestele în pat, iar alţii au murit după ce au băut spirt care au crezut că le va spăla maţele de virus, după modelul altui prost, de data aceasta nu al nostru, şi vorbim de domnul Trump. Ce pretenţii să mai avem de la oamenii de rând, dacă aceasta este şleahta care ne conduce?
Mihai ROMAN