Platforma chimică, la limita subzistenţei

Platforma chimică vâlceană este la limita supravieţuirii, şi tot mai mulţi vâlceni îşi pierd locurile de muncă datorită intrării acesteia în moarte clinică. Singura speranţă de redresare economică trebuie să vină acum de la autorităţile locale, sau de la capacitatea investitorilor privaţi de a-şi asigura utilităţile în regie proprie.
CET Govora a transmis în urmă cu câteva zile către Ciech Soda România o noua ofertă pentru furnizarea aburului industrial, dar polonezii au decis să o refuze, mergând pe calea de a-şi construi o centrală proprie pentru asigurarea aburului industrial, chiar dacănoua ofertă a CET Govora cuprinde o diminuare a preţului la aburul industrial. Conducerea CET Govora a făcut eforturi destul de mari pentru a scădea costurile de producţie, inclusiv prin eliminarea unui număr de 300 de salariaţi faţă de luna septembrie 2019. De asemenea, CET Govora a solicitat Guvernului României, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri amânarea restituirii certificatelor verzi (EUA) cu 12 luni, până la data de 30.04.2021. Din păcate, acesta nu este, însă, decât începutul sfârşitului pentru centrala termică a Vâlcii. Uzina de sodă şi-a concediat şi ea între timp angajaţii, refuzând oferta CET şi mergând pe ideea amenajării unei centrale proprii, astfel încât CET Govora rămâne în acest moment doar cu Chimcomplex Borzeşti (fosta Oltchim, sau ce a mai rămas din acesta) pe post de client principal. În mod normal, în funcţionarea iniţială a centralei, populaţia Râmnicului era introdusă pe conducta de retur a căldurii, astfel încât veniturile obţinute în acest fel nu vor fi suficiente pentru a menţine funcţionarea CET la o capacitate acceptabilă.
Din aceste considerente, fosta mare centrală termică a judeţului, unde lucra o parte însemnată a populaţiei judeţului riscă să devină o mică centrală de cartier, pentru că, în lipsa consumatorilor industriali, CET va rămâne doar furnizorul puţinelor apartamente şi case racordate la reţea, din Râmnicu Vâlcea. Totul se va termina, însă, în aprilie anul viitor, când centrala se va găsi în incapacitate de a plăti certificatele verzi şi, prin urmare, entitatea economică actuală va intra cel mai probabil în faliment, după modelul Oltchim.
Autorităţile au termen mai puţin de un an să implementeze o centrală pe gaz, aşa cum au gândit funcţionarea viitoare a CET, care poate prelua încălzirea centralizată a oraşului, probabil printr-o societate nou înfiinţată şi ar putea salva râmnicenii de la o iarnă 2021 destul de friguroasă, în lipsa unei surse de căldură.
Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean a făcut eforturi destul de mari în această perioadă pentru a rezolva problema prin intervenţii guvernamentale, dar nici Guvernul PSD şi nici cel PNL de acum nu au întins o mână de ajutor judeţului Vâlcea. Pentru preşedinţii şi prim miniştrii României, platforma chimică a existat numai în perioadele când puteau mulge contracte bănoase prin firmele de casă de aici, în schimbul semnării vreunei hârtii, dar atunci când vine vorba despre oameni şi problemele lor, judeţul Vâlcea nu mai există pe hartă pentru ei. Dacă CET şi autorităţile judeţene vor fi lăsate să se descurce singure, şi cel mai probabil aşa se va întâmpla, perspectivele economice ale judeţului sunt sumbre, iar puţinele locuri de muncă existente acum pe fosta mare platformă chimică sunt şi ele compromise. Conducerea CET Govora dă asigurări că va fi asigurată cantitatea de combustibil necesară funcţionării centralei în perioada sezonului de iarnă 2020-2021, dar viitorul nu arată deloc bine.