Primarul localităţii Guşoeni, Nicolae Concioiu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare pe raza localităţii pe care o administrează. Când se vor face primele branşări la reţeaua de gaze naturale, care sunt efectele crizei în contextul pandemiei şi dacă această criză economică va aduce schimbări pe scena politică, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Ce noutăţi ne aduceţi despre reţeaua de gaze naturale, o investiţie aşteptată cu sufletul la gură de localnici?

Nicolae Concioiu: Referitor la înfiinţarea sistemului de distribuţie a gazelor, primăria a încheiat contractul de concesionare în data de 7 ianuarie. Din acel moment s-a desemnat concesionarul, care este Premier Energy, o firmă care lucrează în acest domeniu, cu experienţă recunoscută, care ulterior a câştigat licitaţia şi pentru lucrările de înfiinţare a reţelei de gaze în localităţile Dăeşti şi Budeşti. În acest moment, trei localităţi din judeţul Vâlcea vor lucra cu aceeaşi firmă de concesionare a gazelor, care au actele perfectate şi care, după întâlnirea de săptămâna aceasta cu directorul general al respectivei societăţi, va comunica graficul de implementare a proiectului, având în vedere că a fost întrerupt în această perioadă. Reluăm discuţiile pentru că noi trebuia să fim, luna aceasta, în plină desfăşurare cu lucrările de înfiinţare a reţelei de gaze în localitatea Guşoeni. Prin urmare, anul acesta se va lucra la proiectul de înfiinţare a sistemului de gaze în localitate. Mai mult, avem promisiuni că se vor finaliza lucrările până la finele anului. Este un obiectiv la care lucrăm din anul 2013. Aşadar, timp de 7 ani am „bătut” nenumărate drumuri până să ajungem la concretizarea acestei investiţii extrem de importantă pentru comunitatea din localitatea Guşoeni. În cadrul proiectului se vor construi 13 kilometri de reţea de gaze, cuprinzând aproximativ toate cele 900 de gospodării ale localităţii. Comunitatea este conştientă că sistemul de gaze este un lucru bun, pentru că atât  lemnul, cât şi cărbunele devin din ce în ce mai greu de procurat şi destul de scumpe.

Impact real: Care este stadiul proiectelor aflate în derulare pe raza localităţii Guşoeni?

Nicolae Concioiu: În localitate se construieşte o grădiniţă din temelii. Lucrările sunt în plină desfăşurare, se toarnă zilele acestea planşeul la demisol. Dacă lucrurile vor decurge normal, în sensul alocării fondurilor necesare achitării devizelor privind execuţiile, există posibilitatea ca investiţia să fie finalizată în toamna acestui an. Tot la capitolul infrastructură educaţională putem vorbi şi despre proiectul de modernizare a şcolii, investiţie care s-a finalizat anul trecut. Localitatea este conectată la internet, şcoala are accesibilitate în acest sens, iar în perioada aceasta, de pandemie, am ţinut legătura cu directorul şcolii, astfel că nici un elev nu a avut de suferit. Toţi elevii au avut posibilitatea desfăşurării cursurilor online, dar comunitatea este într-un declin demografic destul de accentuat, şi o spun cu mare durere, pentru că eu am fost unul dintre cei care a militat continuu pentru a crea condiţii copiilor, cu speranţa de a reveni la satul de odinioară. Tinerii pleacă şi nu se ştie dacă se mai întorc în sat, aproape fiecare familie este afectată de acest exod.

Impact real: Care sunt efectele crizei, în contextul pandemiei, asupra dezvoltării localităţii?

Nicolae Concioiu: Cu toţii am văzut că, în plină pandemie s-a plecat masiv în străinătate, la muncă în agricultură, fiindcă acolo munca în agricultură este recunoscută. Consider că, dacă tot am trecut prin momentele acestea şi mulţi s-au întors în satul natal fiindcă i-a pus pe gânduri pandemia, ar fi fost bine să fie determinaţi să rămână în ţară. Un guvern responsabil, cu gândul la ţară putea să vină cu un program de majorare a salarizării în agricultură, iar aceşti oameni ar fi putut să salveze agricultura României. Pandemia ar fi trebuit să îi facă mai conştienţi pe actualii guvernanţi de importanţa agriculturii din România. Mai mult, acei oameni nu trebuiau expuşi riscului în plină pandemie şi lăsaţi să plece din ţară în perioada stării de urgenţă pentru a lucra în agricultură în altă ţară. Se puteau foarte bine găsi soluţii şi pentru agricultura noastră, iar acordarea salariului de 1000 de euro celor care lucrează în acest sector putea salva România şi, cu siguranţă, multe familii ai căror copii au rămas singuri acasă.

Impact real: Credeţi că această criză economică va aduce schimbări pe scena politică?

Nicolae Concioiu: Cu siguranţă, fiindcă PSD a pus pe masă 28 de măsuri anunţate pentru a reporni economia. O parte dintre ele se referă la reinserţia în muncă a celor care au fost afectaţi de criză. Sunt pachete de beneficii pentru cei care angajează şomeri, cei care au devenit şomeri în timpul crizei. Există o serie întreagă de măsuri pentru agricultură, şi ea foarte afectată, inclusiv 500 de milioane de lei pentru a susţine fermierii afectaţi de secetă sau de această pandemie, sau alocarea unui miliard de euro pentru următorii zece ani pentru staţiunile balneare şi pentru diverse ajutoare social sau înlesniri de la plata unor taxe şi impozite. Există o serie de măsuri şi pentru turism, însă, din păcate, toate lucrurile pe care PSD le spune nu au fost luate în seamă. Este foarte criticabil acest Guvern PNL, pentru că problemele tării nu s-au rezolvat rapid. Au promis că, începând din luna martie vor lua o serie de măsuri, dar a venit aprilie, apoi mai, iar pe 26 mai au promis că pe 26 iunie vor veni cu pachetul de relansare economică. Suntem la începutul lunii iunie şi nu am văzut pe nimeni din actualul guvern să declare ceva pe această temă. Întârzierea deciziei de majorare a pensiilor din toamnă sau de majorare a alocaţiilor aduc în sufletul românilor nemulţumire. A amâna deciziile şi a nu veni cu lucruri concrete va costa acest Guvern liberal, şi va schimba raportul de forţe politice.

Impact real: Contează culoarea politică în obţinerea fondurilor de la Guvern sau a celor europene, respectiv în aprobarea proiectelor?

Nicolae Concioiu: Eu sunt o persoană consecventă, am ajuns la o concluzie de la care nu pot să abdic, aceea că niciodată nu o să mă mişc de la un partid la altul. Nu este un avantaj. Este adevărat, o localitate mai mare are mai multă nevoie de alocarea de fonduri, şi unii primari sunt atraşi într-o astfel de direcţie şi iau astfel de decizii, în avantajul localităţii. Sunt social-democrat şi oriunde s-ar afla acest partid, eu tot aici mă voi găsi. Am încredere, PSD este cel mai mare partid politic şi este pregătit oricând pentru de a-şi asuma conducerea ţării. Consider că cine propune liderii trebuie să înţeleagă că s-a terminat cu aranjamentele de grup. Să se facă evaluări, pentru că dacă vrei ca un partid să câştige încrederea cetăţenilor trebuie aduşi în faţă oamenii cei mai buni. Atunci şansele cresc, comparativ cu liberalii care de fiecare dată în politică au folosit mizerii în campanii. Sunt oameni care au umblat cu lucruri personale şi invenţii. România nu mai are nevoie de astfel de lucruri, a ieşit din carantină, este criză, are şomeri, economia nu mai este la fel, mai mult, specialiştii spun că şocul recesiunii economice va fi mai târziu. Măsurile social-democraţilor sunt acelea de a creşte producţia locală, în ideea de a ne reveni şi de a fi pregătiţi în cazul în care vor apărea noi crize în viitor.

Impact real: În ce măsură a afectat pandemia agricultura, şi ce măsuri trebuiau luate pentru a-şi recupera România titlul de „grânar al Europei”?

Nicolae Concioiu: Previziunile arată prost. Din cauza secetei, culturile agricole ar putea fi compromise, agricultorii estimează deja pierderi. Vom avea o perioadă complicată, cu repercusiuni asupra economiei şi populaţiei. România a avut ocazia de redresare, fiindcă teama virusului i-a determinat pe românii plecaţi din ţară să renunţe la tot ce aveau acolo şi să vină acasă într-un număr neaşteptat de mare. Acest lucru s-a văzut şi în localitatea noastră, aproape în fiecare gospodărie era viaţă. Acum, chiar dacă şi-au pierdut locurile de muncă acolo, sunt hotărâţi să se întoarcă, fiindcă aici salariile sunt mici, şi o spun cu amărăciune. Odinioară, Guşoeniul era unul dintre cele mai mari centre de colectare a fructelor. CAP-ul de aici avea propria producţie pe care o livra în diferite mari pieţe ale lumii. Zilnic veneau tiruri în localitate şi plecau încărcate cu fructe pentru export. Tone de fructe din Guşoeni luau calea occidentului, şi ajungeau pe mesele străinilor. Toată treaba aceasta se făcea organizat, dar şi rezultatele erau pe măsură. Astăzi, toate aceste zone, extraordinar de bogate, au rămas părăsite. Au încercat, după Revoluţie să schimbe destinaţiile plantaţiilor, au tăiat pomii, au încercat cu altceva, însă nimic nu a mai mers.