Alegerile s-au terminat, iar după campania electorală s-au prăbuşit şi promisiunile gogonate din vara anului trecut privind semnarea, în cursul lunii august 2020, a contractului de finanţare, deblocarea proiectului şi asigurarea condiţiilor pentru racordul la serviciile de apă şi canalizare pentru cele 35 de localităţi vâlcene care nu s-au retras până acum din proiectul de modernizare şi extindere a sistemelor de apă şi apă uzată din judeţul Vâlcea.

Primarii localităţilor vâlcene care fac parte din ADI Apa Vâlcea au primit la finalul anului trecut un răspuns nefavorabil printr-o notificare prin care Guvernul PNL a decis eliminarea dreptului de conectare la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare prin înlăturarea din proiect a unor noi tronsoane din mai multe localităţi ale judeţului Vâlcea care aşteptau de ani buni cu sufletul la gură apă la robinet, punând astfel oprelişti în obţinerea finanţării atât de mult aşteptată în teritoriu.

Localităţii Guşoeni i-a fost tăiată canalizarea

Comuna Guşoeni ar fi trebuit să beneficieze prin acest proiect al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, ADI Apa Vâlcea de 13 kilometri de reţea de canalizare şi apă, însă, conform ultimei comunicări primite, localităţii i s-a tăiat de pe lista de finanţare reţeaua de canalizare care era inclusă în masterplanul judeţean, dar şi o parte din sistemul de apă care este extrem de necesar. Chiar şi aşa, potrivit primarului, este inacceptabilă înfiinţarea unui sistem de apă fără reţeaua de canalizare. Prin urmare, după 8 ani de aşteptări, comunitatea din Guşoeni a rămas cu sistemul de apă în doar 5 sate, şi fără canalizare. Primarul localităţii Guşoeni, Nicolae Concioiu consideră că nu este corect, pentru că una dintre condiţiile obligatorii impuse de Comisia Agenţiei de Mediu pentru a le asigura cetăţenilor posibilitatea deversării apei menajere este ca numărul de metri liniari de apă să fie egal cu cel de metri liniar de canalizare. Decizia eliminării localităţii din masterplanul judeţului privind înfiinţarea reţelei de canalizare a fost una dezamăgitoare pentru primarul comunei Guşoeni care a primit, în toţi aceşti ani, asigurări că proiectul de înfiinţare a sistemului de apă şi canalizare se va implementa cu succes în localitate.

Primarul din Guşoeni a făcut plângere prealabilă şi se va adresa instanţei de judecată

În toţi aceşti ani, nici o administraţie locală inclusă în acest masterplan nu a putut depune proiect privind apa şi canalizarea pe un alt program de finanţare, potrivit legii. Pus într-o astfel de situaţie, primarul comunei Guşoeni a decis să facă mai multe plângeri şi chiar să apeleze la instanţele judecătoreşti: „Noi am formulat o plângere prealabilă către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI Apa Vâlcea, către Apavil şi către Ministerul Fondurilor Europene. Dacă în urma notificărilor şi plângerilor prealabile pe care le facem nu revin asupra deciziei, considerăm că este dreptul nostru să ne adresăm unor instanţe de judecată, pentru că acest proiect de apă şi canalizare, care a fost promovat de ani buni şi ne-a fost promisă finanţare nu mai poate fi realizat. Precizez că localitatea Guşoeni îndeplineşte condiţiile de finanţare, fiind documente emise în acest sens. Cu toate acestea ne trezim că cineva hotărăşte soarta locuitorilor din comuna Guşoeni”, a precizat primarul comunei Guşoeni, Nicolae Concioiu.

Singura soluţie o reprezintă fondurile guvernamentale

Potrivit preşedintelui ADI Apa Vâlcea, Robert Schell, noi tronsoane de apă sau canalizare prinse în acest masterplan al judeţului au fost excluse, pentru că nu au întrunit condiţiile de eligibilitate. Pentru acestea, singura soluţie reprezintă fondurile guvernamentale:

„Din păcate, consultantul EPTISA şi Apavil sunt cei care gestionează direct lucrurile, dar noi, ADI Apa Vâlcea am făcut toate eforturile de a interveni la Ministerul Fondurilor Europene. Am fost personal acolo, doar că ne lovim de cei de la Banca Europeană, care blochează pur şi simplu toate demersurile. La ultima revizie aşa ştiam şi noi, că nu se vor mai elimina tronsoane din acest proiect. Ideea era că cei care au fost scoşi vor intra cu aceste tronsoane pe fonduri guvernamentale. Vom încerca să găsim soluţii, rămâne de văzut în ce măsură şi PNDL va mai funcţiona, sau va apărea o altă formă de finanţare. Eu sunt totuşi optimist pentru partea care a mai rămas din acest proiect, care a ajuns undeva la valoarea de 180 de milioane de euro, deci s-au tăiat 40 de milioane până acum. Ar fi bine ca măcar acesta să demareze, sunt încă 35 de localităţi finanţate şi care rămân în proiect. Sper ca, din acest punct de vedere să nu se blocheze, iar pentru celelalte să găsim soluţii. Consultantul este în subordinea Apavil, adică este subcontractant direct cu Apavil, dar nici Apavil nu este vinovat, pentru că sunt cerinţele celor de la Banca Europeană”, a punctat preşedintele ADI Apa Vâlcea, Robert Schell.

Cernişoara este eliminată de la sistemul de canalizare

La Cernişoara, de peste 8 ani, oamenii din trei sate aşteaptă cu sufletul al gură introducerea reţelei de apă în localitate. Acum, localitatea a fost şi ea eliminată în privinţa realizării sistemului de canalizare, acest lucru stârnind nemulţumiri atât în rândul cetăţenilor, dar şi al administraţiei locale în ceea ce priveşte demersurile proiectului de introducere a reţelei de apă şi canalizare prinse în masterplanul judeţului. Noul primar, Dumitru Ciorâcă, subliniază faptul că este nedrept ca, după atâţia ani, canalizarea să fie a exclusă din Programul Operaţional Infrastructură Mare, atâta timp cât administraţia locală din Cernişoara s-a înscris în masterplanul judeţului cu speranţa obţinerii mai rapide a unor bani europeni destinaţi alimentării cu apă şi canalizare a localităţii, renunţând în schimb la investiţii finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare.

„Problema pe care o avem noi se leagă de înfiinţarea reţelei de canalizare şi a sistemului de apă, ambele pe o lungime de 25 de kilometri, pentru cele trei sate care aşteptă cu sufletul la gură aceste utilităţi: Obârşia, Mădulari şi Cernişoara. Nu ştiu ce să le spun oamenilor. Ultima informaţie pe care o avem cu privire la acest masterplan, de înfiinţare a reţelei de apă şi canalizare în localitatea Cernişoara se referea la faptul că, împreună cu alte câteva comune am fost scoşi din acest proiect. Cernişoara este eliminată de la sistemul de canalizare, avem un document scris în acest sens, ceea ce mi se pare inacceptabil, pentru că înfiinţarea unui sistem de apă fără reţeaua de canalizare nu dă posibilitatea deversării apei menajere. Nu ştim cine a luat această decizie, în acest sens voi face demersuri pentru a afla cine a hotărât ca Cernişoara să fie scoasă din acest masterplan, după atâţia ani în care a fost prinsă în această mare promisiune fără a i se da posibilitatea accesării altor programe de finanţare”, spune primarul localităţii Cernişoara, Dumitru Ciorâcă.

Proiectului de apă şi canalizare este o investiţie care bate pasul pe loc de peste 8 ani

Proiectului de apă şi canalizare al judeţului este o investiţie pentru care zeci de localităţi din judeţ şi-au depus documentaţia, cu speranţa obţinerii mai rapide a unor bani europeni destinaţi alimentării cu apă şi canalizării, renunţând în schimb la investiţii finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare. Mai grav, ghidul de finanţare a suferit între timp numeroase modificări, în detrimentul câtorva localităţi cu un număr mai mic de locuitori. Astfel, din lista programului de finanţare privind înfiinţarea reţelei de apă şi apă uzată în judeţ, în prezent au mai rămas 35 de localităţi, 11 dintre acestea fiind eliminate din cauza condiţiilor de neatins impuse în ghidul de finanţare.

Gogoşi electorale

Reamintim faptul că, în vara anului trecut, ministrul liberal al fondurilor europene de la data respectivă, Ioan Marcel Boloş, aflat la Râmnicu Vâlcea a promis solemn implementarea programului de apă şi canalizare în judeţ, promisiune întărită şi de premierul Ludovic Orban, la o lună după vizita ministrului. Toate s-au dovedit, însă, a fi doar minciuni electorale, pentru că nu s-a materializat în nici un fel promisiunea de semnare a contractului de finanţare în cursul lunii august 2020. Realitatea a fost alta, pentru că s-a ajuns la eliminarea dreptului de conectare la reţeaua de alimentare cu apa şi canalizare a unor comunităţi din judeţul Vâlcea. Acum campania electorală a trecut, politicienii şi-au văzut sacii în căruţă, şi nu răspunde nimeni în faţa comunităţilor vâlcene cărora li s-au distrus speranţele că vor avea apă la robinet şi canalizare.

„Am stabilit o foaie de parcurs pentru ca acest proiect să poată avea, în cele din urmă, în cursul lunii august, semnarea contractului de finanţare. Prin aceasta încercăm să deblocăm proiectul şi să asigurăm condiţiile pentru racordul la serviciile de apă şi canalizare a unui număr de 39 de localităţi”, a precizat la acea dată ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş, aflat la Râmnicu Vâlcea.

„Am luat decizia să susţinem societăţile de apă. Am elaborat şi adoptat o ordonanţă de guvern prin care am asigurat din credite BERD şi credite BEI sumele necesare pentru această cofinanţare pe care trebuia să o plătească societăţile de apă care implementează proiectele de extindere a reţelelor de apă şi canalizare. Al doilea lucru este faptul că, după negocieri extrem de dificile la nivelul Comisiei Europene, am reuşit să obţinem ceea ce nici nu ar fi visat vreodată vreun Guvern PSD, şi anume acceptarea ca şi cheltuieli eligibile a tuturor cheltuielilor suplimentare apărute în urma Ordonanţei de Guvern 114, şi aici este vorba despre o creştere a valorii lucrărilor pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare de până la 22%”, a afirmat la acea dată, la Râmnicu Vâlcea, premierul Ludovic Orban.