• Toma Peştereanu: „Avem istorie, avem un cadru turistic impresionant, avem ce arăta lumii”

Costeştiul oferă un cadru natural impresionant şi trasee ecumenice de mare interes, unice în ţară. Localitatea se poate dezvolta din punct de vedere turistic, devenind una dintre principalele destinaţii de vacanţă ale judeţului, însă are nevoie de infrastructură, de promovare coerentă, dar şi de încrederea locuitorilor săi, a declarat primarul Toma Peştereanu: „Localitatea Costeşti este extraordinar de frumoasă, un adevărat „colţ de rai”. Cu toate acestea, avem nevoie urgentă de asfaltarea drumului judeţean 646 Băbeni – Mănăstirea Arnota şi, din câte ştiu, acest drum, al istoriei româneşti este depus în vederea finanţării în acest exerciţiu financiar pentru accesarea fondurilor europene. Drumul respectiv are un rol foarte important pentru acest judeţ, şi subliniez acest aspect. Multă lume ar trebui să înţeleagă faptul că este drumul istoriei acestei ţări, aici se odihneşte domnitorul Ţării Româneşti, Matei Basarab. Acest drum, destul de greoi de parcurs, mai ales de la Bistriţa, din dreptul podului, spre cariera de calcar a făcut ca turiştii să nu mai vină în localitate, mai ales spre Mănăstirea Arnota, care reprezintă o pagină a istoriei româneşti pe care multă lume nu o ştie. Mai mult, aici, la noi, în cimitirul Schitului Peri sunt îngropaţi luptătorii anticomunişti din grupul Arnota. Avem istorie, avem un cadru turistic impresionant, avem ce arăta lumii. În acest sens am în plan promovarea localităţii şi anul acesta. Dacă pandemia ne va lăsa să ne revenim şi să intrăm la normalitate voi organiza un eveniment la Muzeul Trovanţilor, cu invitaţi de seamă ai culturii româneşti din cadrul Institutul Cultural Român. Voi face hărţi cu zonele istorice ale localităţii care se vor găsi în punctele cheie din comună. Pentru noi este foarte important acest drum, DJ 646. Aşteptăm cu sufletul la gură lucrările de asfaltare, fiindcă tot timpul mi se reproşează că toate drumurile judeţene au fost modernizate, iar drumul care duce la cel mai reprezentativ punct al istoriei româneşti este plin de gropi şi şleauri. Drumurile comunale care duc spre punctele istorice şi bisericile din localitate sunt asfaltate, acesta a fost primul meu obiectiv, chiar din primul mandat”, a precizat primarul localităţii Costeşti, Toma Peştereanu.

Costeştiul este, de fapt, un colţ de Rai

De sus, de pe straşina Arnotei, priveliştea Vâlcii anunţă tinda raiului, iar codrii nesfârşiţi sunt îmbrăcaţi cu atâtea nuanţe, ca un veşmânt ales spre a desăvârşi miracolul vieţii. Privirea alunecă departe, până în temeliile lumii, aşa cum a fost făcută: cu munţii ei, cu râul Bistriţa undeva, în vale, cu satele şi cu pădurile fără sfârşit. Costeşti este o aşezare binecuvântată, aleasă de Matei Basarab pentru odihnă şi dăruită cu un peisaj de vis, mărginită de pârâul Bistriţa şi pârâul Costeşti, străjuită de dealuri şi de Munţii Căpăţânii, în a căror parte calcaroasă apele au săpat de-a lungul timpului minunate peşteri.

De jos, din vale o apără Sfântul Grigorie Decapolitul, de sus Mănăstirea Arnota şi codrii bătrâni, şi tot de sus trebuie să fi venit şi primii pustnici, pe care Matei Basarab, la rându-i, i-a cunoscut cândva.

Costeştiul este un loc binecuvântat încă de la intrare, prin muzeul Trovanţilor, unic în Europa şi Parcul naţional Buila-Vânturariţa, străbătut de mirifice trasee turistice, toate acestea sunt emblematice pentru Costeşti. Cele două mănăstiri, Bistriţa şi Arnota, 10 biserici şi două schituri compun reperele unui traseu ecumenic de mare interes. Renumită este Peştera Sfântul Grigorie, denumită şi Peştera Liliecilor. Întreg ambientul natural al Costeştiului oferă un impresionant cadru turistic. Crucea de Sudos, necropola hallstattiană de la Bistriţa şi Ferigile, stabilimentul băilor din Costeşti, crucile de piatră din Cheile Bistriţei şi altele completează bogăţia turistică de excepţie a localităţii. Căminul cultural „Constantin Popian”, unde funcţionează Biblioteca publică „Gen. Nicolae Ciobanu” şi Muzeul de artă „Gheorghe D. Anghel, cu cele două săli de dans şi de spectacole, face parte din tezaurul cultural al localităţii.

Identitatea Costeştiului, între legende şi istorie

Străbătând drumul Bistriţei spre Romani, legendele locului spun că, pe această gură de plai s-au făurit inegalabile frumuseţi spirituale, s-au sălăşluit oameni de vază ai neamului, care au durat în timp ctitorii trainice. Bătrânii satului spun că, pe „Drumul Haiducilor”, drumul care duce de la Bistriţa spre Romani au fost ascunse comorile luate de la boieri. În nopţile cu lună plină, din zonele cele mai înalte ale localităţii se vede cum joacă aurul îngropat de haiduci pe acest drum. Legendele mai spun că această zonă a fost protejată de mai mulţi haiduci, care au dat nume localităţilor. Costeştiul a fost întemeiat de haiducul Costea, iar haiducii Bărbătescu şi Dobrin au dar nume satelor Bărbăteşti şi Dobriceni.

Istoria păstrată până astăzi spune că, după o înfrângere cu turcii, Matei Vodă fiind urmărit, el s-a retras în Munţii Arnotei, refugiindu-se în rogozul unui lac cu răchită şi a fost salvat de un arnăut al său care i-a dat hainele lui. Aşa începe Matei Vodă aici, la Costeşti, zidirea Bisericii de la Arnota care, peste timp, i-a devenit loc de odihnă alături de soţia sa, Doamna Elina.

Pitorescul localităţii şi împrejurimile sale, la care se adaugă impresionanta încărcătură istorică a acestor meleaguri, mult apreciată de turişti, potenţialul turistic şi obiectivele existente îndreptăţesc comuna Costeşti să fie considerată una dintre destinaţiile turistice importante ale judeţului.