Nicolae Concioiu: „Modul în care au fost împărţiţi banii publici către comunităţile locale a încălcat normele imperative”
Nicolae Concioiu este foarte dezamăgit de modul în care încearcă noua conducere a ţării să pună lucrurile în mişcare. Nu a generalizat nemulţumirea, dar a particularizat-o pe comuna Guşoeni, şi asta pentru că localitatea se află la o distanţă nu prea mare de municipiul Drăgăşani, şi speranţele dezvoltării economice ale localităţii vin din modul în care cetăţenii sunt respectaţi de guvernanţi. Face această precizare deoarece în România, acum câţiva ani s-a trecut la nişte programe de dezvoltare care au dat rezultate în multe sate din judeţ. Pe teritoriul comunei Guşoeni s-au întâmplat nişte lucruri frumoase, în sensul că instituţii publice, clădiri construite în anii 70 au primit finanţări pentru a fi reabilitate, iar altele s-au construit din temelii.
Programul de Reconstrucţie şi Rezilienţă nu oferă încredere primarilor
Un alt lucru bun au fost şi programele regionale pentru infrastructură, în special pentru modernizarea drumurilor, prin care localitatea a beneficiat de fonduri atrase pentru asfaltarea punctelor vulnerabile: „Am atras fonduri prin programele guvernamentale şi ne putem mândri că aici avem o parte a drumurilor asfaltate. În acelaşi timp s-au declanşat nişte programe prin Fondul Naţional de Investiţii, pentru care s-au făcut nişte cheltuieli. Am mers acolo cu documentaţii, cu speranţe şi promisiuni de finanţare clare, date o dată cu venirea actualei guvernări, însă acele programe au fost închise, promiţându-ne că se vor redeschide noi programe prin PNDL. Din păcate nu s-a luat nici o măsură în acest sens până astăzi. Mai mult, sunt multe primării cărora li s-au retras banii chiar dacă începuseră lucrările, efectiv blocând în primul rând constructorul care a trimis oamenii acasă şi, după cum ştim, repornirea oricărei firme este pusă sub semnul întrebării pentru că, în ziua de astăzi ne confruntăm cu o lipsă acută de forţă de muncă. Ce mă dezamăgeşte foarte tare este această abordare, şi această dorinţă de a schimba. Nu am înţeles de unde izvorăşte dorinţa de a crea noul program de finanţare – Programul de Reconstrucţie şi Rezilienţă. Putem să credem că sunt intenţii bune, dar noi nu mai putem aştepta. Este adevărat, ne-a marcat foarte tare şi pandemia dar, pe lângă aceasta oamenii nu mai pot aştepta, nu mai au încredere în termene. Eu, ca primar, nu mai pot să am astfel de discuţii cu vreun cetăţean, să îi spun că proiectele noastre sunt condiţionate de programele de finanţare pe care încă le aşteptăm. Nu ne garantează nimeni că eşichierul politic se păstrează, că se merge spre mai bine şi că vom avea stabilitate politică, iar astăzi cei aflaţi la putere vor putea mai târziu şi anul viitor să implementeze proiecte”, a precizat primarul comunei Guşoeni, Nicolae Concioiu.
Instabilitatea politică duce la incertitudinea investiţiilor
Cel mai grav este faptul că, o dată cu schimbarea puterii se schimbă şi modul de abordare a problemelor, dar şi modul de finanţare a localităţilor, deoarece, fără finanţare primarii nu pot dezvolta nici un fel de investiţii pe teritoriul localităţii. „Bugetele locale sunt compuse din venituri proprii şi venituri atrase de la bugetul de stat prin cotele defalcate. Acele sume de bani de la bugetul de stat, care se cuvin fiecărei localităţi, s-a observat clar că s-a ajuns atât de rău încât nu se respectă comunităţile. Eu întreb cum se poate să se distribuie bani către unele localităţi şi către altele să se aloce zero lei? În localitatea Guşoeni sunt zero oameni? Nu aş fi avut nimic de comentat, dar avem şi noi cetăţeni. Mai grav, modul în care au fost împărţiţi banii publici către comunităţile locale a încălcat normele imperative”, a precizat primarul comunei Guşoeni, Nicolae Concioiu.
Aceste sume sunt foarte necesare pentru dezvoltarea localităţii. Primarul subliniază faptul că, în perioada guvernării social-democraţilor au fost luate în calcul şi susţinute toate comunele, indiferent de culoarea politică a primarului, şi asta pentru că locuitorii nu au culoare politică. Cetăţenii au nevoie de utilităţi în egală măsură.